Mai mult decât atât, unii refugiați ar vrea chiar să negocieze direct cu Grecia și Italia, ocolind Madridul, relatează vineri, 26 februarie, într-un comentariu AFP.

''Suntem furioși. Orașul este pregătit tehnic, toate serviciile sunt la punct, cetățenia îi așteaptă cu brațele deschise. Dar ei nu sosesc'', a declarat pentru AFP Ada Colau, primărița Barcelonei din iunie 2015 și fostă militantă împotriva expulzărilor.

În timp ce țările din Uniunea Europeană se aflau joi în dispută la Bruxelles pe tema crizei migranților, primărița Barcelonei, al doilea oraș ca mărime al Spaniei, și-a prezentat planul ''Barcelona Ciudad Refugio''.

Când Ada Colau evoca în august 2015 acest proiect, pe adresa de mail prevăzută pentru aceasta au sosit sute de mesaje de la cetățeni gata să coopereze.

Și alte orașe spaniole i-au urmat exemplul și presiunea opiniei publice a determinat guvernul lui Mariano Rajoy (conservator) să dea dovadă de mai multă generozitate acceptând să primească 17.680 de persoane, și nu 2.749, cum era prevăzut inițial.

''Dar, de atunci, doar 18 refugiați au sosit, un număr ridicol'', în întreaga Spanie, a afirmat Pascale Coissard, purtător de cuvânt al Comisiei de ajutor pentru refugiați în Catalonia (nord-est).

În ultimele luni, serviciile de primire au fost întărite pentru a permite primirea unei părți dintre refugiați - peste un milion în acest stadiu - care au ajuns în Uniunea Europeană, provenind din Siria, Irak, Afganistan și Eritreea.

Comisia de ajutor și-a sporit de patru ori disponibilitățile de cazare - de la 10 la 41 de persoane - și va dispune rapid de 50 de locuri suplimentare. Ea și-a întărit, de asemenea, serviciul medical și de asistență psihologică și oferă pregătire municipalităților din regiune pentru primirea de populații aflate în necaz.

Crucea Roșie din Catalonia recrutează, de asemenea, asistenți sociali, interpreți, consilieri în materie de locuri de muncă. Ea dispune, printre altele, de trei clădiri pentru cazarea de urgență a unor persoane.

''Suntem gata. Nu mai trebuie decât să mobilizăm ultimele resurse care vor fi puse la dispoziție când sosirea refugiaților va fi iminentă'', a explicat Oscar Barbero, însărcinat cu intervenția socială pentru Crucea Roșie regională, precizând că nu se știe când vor veni refugiații și nici câți vor fi.

''Guvernul nu ne oferă nici cea mai mică informație'', a acuzat Ignasi Cabol, coordonator al planului ''Barcelona Ciudad Refugio'', prevăzut cu un buget de 10,5 milioane de euro. ''Răspunsul Europei este disperat de lent'', a adăugat Pascale Coissard.

Din cei circa 160.000 de solicitanți de azil identificați în vara lui 2015, care urmau să fie reorientați către diferite țări ale Europei, doar 600 au fost trimiși și acțiunile de închidere a frontierelor se înmulțesc în Europa.

''Imaginile cu copii înecați în fiecare săptămână pun în cauză direct sensul proiectului european'', a estimat Ada Colau.

Pentru a face presiune asupra instituțiilor comunitare, Barcelona încearcă de mai multe luni să mobilizeze alte orașe, îndeosebi prin intermediul unor asociații municipale europene, precum Eurocities sau Metropolis. Sunt pe cale de finalizare convenții de cooperare cu orașe depășite de situație, precum Lesbos în Grecia și Lampedusa în Italia, cărora li s-a propus sprijin tehnic.

''Dar va veni un moment când orașele se vor sătura să mai aștepte'', a declarat Cabol, evocând posibilitatea ca ele să încerce să evite ierarhia în materie de drept la azil, mai precis pe cea a guvernului. ''Drepturile omului sunt mai presus de legislația europeană'', a afirmat el, fără să intre în detalii.