Deși Recensământul populației și al locuințelor din 2014 din Republica Moldova a fost efectuat de către Biroul Național de Statistică în perioada 12-25 mai, acesta a fost în atenția publică întreaga lună: întâi pentru că oamenii nu știau sigur ce presupune acesta, iar apoi s-a discut despre pregătirea recenzorilor.

Este evident faptul că recensământul s-a desfășurat cu mai multe probleme, iar atunci când vor fi rezultatele finale se vor clarifica anumite lucruri.

Întâi trebuie să ne referim la chestionare. 4 chestionare care necesită timp și răbdare. În linii generale, oamenii nu reacționează tocmai pozitiv atunci cînd un străin le bate la ușă și le mai pune diverse întrebări care îi răpesc 30 de minute sau și mai mult. Totodată, apare altă problemă, persoanele recenzate nu sunt dispuse să răspundă la toate întrebările, iar unii recenzori au completat singuri anumite spații. Aceste încălcări au fost confirmate neoficial în repetate rânduri.

O altă problemă destul de semnificativă și care nu poate fi omisă, este faptul că în contextul recensământului s-a discutat, poate cel mai mult, care va fi alegerea cetățenilor Republicii Moldova între “român” și “moldovean”.

Ei bine, aici intenționat sau nu, dar întrebarea cu pricina a fost formulată confuz. Întrebarea nr.23 din chestionarul pentru persoană cere răspuns la “Naționalitatea/apartenența etnică” – noțiuni care sunt echivalente și complică lucrurile.

Naționalitatea este apartenență a unei persoane la o anumită națiune; cetățenie. Comunitate de oameni cu limbă și cultură comună, care s-a constituit istoricește pe un teritoriu dat, iar (Apartenență etnică) Etnie - unitate etnică, determinată în timp și spațiu, cu trăsături de civilizație și cultură (limbă, tradiții etc.) comune.

Noțiunile nu au același sens. Pentru că eu pot să afirm că de naționalitate sunt moldoveancă, dar de etnie româncă. Și, deci, care ar fi trebuit să fie răspunsul? Care e răspunsul și de ce această întrebare a fost formulată astfel, probabil cel mai bine știu experții care au participat la elaborarea chestionarelor.

Din discuțiile directe și de pe rețelele de socializare am aflat că recenzorii mergeau pe la case și îl întrebau pe un membru al familiei despre toți ceilalți, astfel că unele răspunsuri nu au fost coordonate și nu corespund realității. Totodată, au fost cazuri când au fost recenzate persoane plecate de ani de zile peste hotare sau cei care deja au alt domiciliu permanent.

Partea pozitivă a recensământului este că s-au colectat în premieră informații despre unitățile de locuit și spațiile colective de locuit, indiferent de tipul și situația ocupării acestora. Dar, și faptul că recensământul a avut loc.

Deocamdată așteptăm rezultatele finale, care vor fi făcute publice în 2015. Probabil atunci vom înțelege dacă a meritat efortul depus pentru realizarea acestui exercițiu statistic sau adevăratul recensământ va avea loc abia peste câțiva ani.