O doamnă cu multă dragoste de neam, Teodosia Cosmin este ghid la Muzeului “Memoria neamului”,  dedicat victimelor deportărilor staliniste. Ea ne-a împărtășit din propriile amintiri din perioada grea a deportărilor.

“Ne-au adunat și ne-au dus la gară la Florești. Acolo un eșalon întreg aștepta. Vagoane în care transportau vite… Am avut “fericirea” să nimerim în primul vagon. Înspre seară, când s-a pornit trenul, lume era multă pe peron – și copii și maturi. Noi de-acuma eram închiși cu zăvoare. Noi copiii ne-am adunat la ușa vagonului și băgam degetele printre crăpături … Pe peron stăteau copiii cu părinți, cu bunicile, mâncau cireșe, că erau de-acuma cireșele coapte. Da noi, flămânzi și însetați… Mă gândeam – ce-ași mai mânca și eu câteva cireșe, da de unde? Că iată, sunt arestată, sunt dușmanul poporului!..

Teodosia Cosmin s-a dovedit a fi și o bună interpretă a acelor cântece, pe care le-au purtat basarabenii chiar și prin Siberii de gheață, cântece pe care le-a auzit și le-a învățat de la mama ei. Unele dintre ele au fost prelucrate de compozitorii Teodor Zgureanu și Andrei Tamazlâcaru:

„Mama, după cum vocea ei era puternică, prompt a compus alte cuvinte la melodia cu care se petreceau la armată ostașii “De la Cosăuți la vale”. Mama cânta cu vocea ei puternică și toți o susțineau:

De la Cosăuți la vale

S-a făcut o trecătoare -

Of și iară of,

Trecătoare pe trei brazi -

Să treacă cei deportați,

Of și iară of…”

FOTO: Muzeul “Memoria Neamului” , înființat de fostul deținut politic, Vadim Pirogan, cu susținerea poetului basarabean, stabilit la Paris, Sergiu Grossu. În incinta muzeului se găsesc documente și alte exponate, ce prezintă momentele de încercare prin care au avut de trecut basarabenii.