Propunerea Uniunii Europene de a oferi un pachet de asistență de urgență în valoare de 30 de milioane de euro, pentru a sprijini R. Moldova în abordarea „crizei energetice grave provocate de Gazprom”, a trezit mai multe reacții în spațiul public, observă ZDG.

Alexandru Slusari, fost deputat în Parlamentul R. Moldova, se întreabă ce va urma după 10 februarie, ultima zi din perioada pentru care au fost oferiți banii pentru R Moldova. Totodată acesta  se arată nedumerit și față de decizia ca gazul să fie achiziționat de compania ungară MOL.

De cealaltă parte, expertul WatchDog, Valeriu Pașa, spune că „unora poate să nu le placă acest fel de a „salva regiunea separatistă””, dar i-a îndemnat pe aceștia să atragă atenția la două aspecte: 1) Dacă va intra în disperare totală, regimul de la Tiraspol va trage pur și simplu ”rubilinkul” de la MGRES, iar drept rezultat Moldova și o bucată mare de Ucraina vor rămâne fără posibilitate de a importa energie electrică din România. Adică vom avea deconectări și în același timp prețuri foarte înalte de energia electrică, explică acesta. Expertul subliniază că o astfel de intervenție umanitară din partea UE în vecinătate nu a mai existat. Este o mișcare majoră să prevină o criză umanitară la frontieră. Pe termen lung, această abordare practic înseamnă că UE este gata să își asume costurile (pentru că energia e cea mai importantă componentă) a reintegrării Republicii Moldova. Proces care desigur nu se poate întâmpla peste noapte, mai ales cu unitățile militare rusești acolo.

Europarlamentarul Siegfried Muresan a opinat pe Facebook că „Uniunea Europeană poate fi sigură și stabilă doar dacă și Republica Moldova este sigură, stabilă și independentă energetic”, de aceea, obiectivul UE este „să ajute R. Moldova să scape de dependența energetică de Rusia”.

NewsMaker scrie că Premierul Dorin Recean i-a solicitat fostului deputat Alexandr Slusari să-și „retragă afirmațiile false” din data de 23 ianuarie și să „ceară scuze publice”. Pe 23 ianuarie, Slusari a spus că Recean se întâlnește „minimum o dată pe lună”, la Varnița, cu liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski și cu proprietarul holdingului „Sheriff”, Victor Gușan. Alexandr Slusari nu a reacționat deocamdată la solicitarea lui Dorin Recean. 

Deși suntem vecini, ne-am obișnuit să aflăm despre Ucraina din mass-media străină și prea puțin din contacte directe cu ucrainenii, scrie Verdica.md. Nici despre România nu se cunosc prea multe în Ucraina, constată publicația care subliniază că aceste  lacune sunt exploatate consecvent de populiști și propagandiști împotriva relațiilor dintre cele două state. Găsiți pe Verdica.md o discuție cu Vitaly Portnikov, unul dintre cei mai vizibili jurnaliști de radio și TV din Ucraina, despre Ucraina, Rusia, Republica Moldova și România realizată de Vlad Bolocan.

Trump mută presiunea pe Rusia pentru a încheia un acord cu Ucraina, scrie Iulian Chifu în editorialul său din deschide.md. După autor, conflictul pare a fi privit în cheie economică mai degrabă decât în cea geopolitică, umanitară, de precedent și impunere de către Rusia a unor noi reguli(sau lipsă de reguli) la nivel global. Argumentele merg de la inflație și prețurile petrolului la comerț, supralicitând atât problematica, precum și instrumentul financiar în detrimentul sprijinului militar și al strategiei diplomatice care să angajeze parteneri și aliați.Temerea de presiuni și obligarea la concesii inacceptabile dăinuie la Kiev, în timp ce prezența forțelor europene de menținere a păcii și verificare a acordului atins e neclar dacă e ideea lui Zelenski, a fostei administrații americane sau a vreunui membru dintre republicani, sau e rezultatul discuțiilor în formatul Reimstein. Un lucru rămâne cert și verificabil: tăierile recente de ajutoare externe – de dezvoltare, democratizare, etc – nu vizează Ucraina, menționează Iulian Chifu.