Două marionete trăncănind despre independență (Revista presei)
-
04 Iunie 09:09
Presa apărută astăzi în R. Moldova dedică spații ample confirmării de către UE a faptului că R. Moldova este pregătită pentru deschiderea negocierilor pe Clusterul 1. De asemenea, este remarcată vizita în Rusia a unor oficiali din R. Moldova, care își doresc reluarea dialogului cu Moscova, precum și discuția de la Minsk dintre Igor Dodon și dictatorul Aleksandr Lukașenko, prezentate ca „marionete ale păpușarului rus”.
UE confirmă că Republica Moldova este pregătită pentru deschiderea negocierilor pe Clusterul 1. Ziarul de Gardă publică scrisoarea oficială transmisă sub egida Președinției cipriote a Consiliului UE, în care cele 27 de state membre au confirmat că Republica Moldova este „suficient de pregătită” pentru deschiderea negocierilor pe Clusterul 1 privind valorile fundamentale (The Fundamentals) și au invitat Chișinăul să își depună oficial poziția de negociere. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a subliniat că decizia de ieri reprezintă un semnal important că extinderea rămâne o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană și că Moldova continuă să beneficieze de sprijin pentru parcursul său european. În perioada imediat următoare discuțiile se vor concentra la nivelul Consiliului UE pentru finalizarea ultimelor proceduri administrative care vor permite deschiderea formală a primului cluster în cadrul unei Conferințe de Aderare interguvernamentale.
Dodon, Tarlev, Furtună și Ozerov, la Sankt Petersburg; Fără sancțiuni pentru Rusia și reluarea dialogului cu Gazprom. Jurnal.md scrie că fostul președinte Igor Dodon a participat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde a pledat pentru apropierea Republicii Moldova de Federația Rusă și a cerut anularea sancțiunilor aplicate Moscovei de autoritățile de la Chișinău. Alături de acesta s-au aflat fostul premier Vasile Tarlev, lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, și ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. În discursul său, Dodon a susținut că relansarea relațiilor dintre Chișinău și Moscova ar trebui să înceapă prin renunțarea la sancțiunile adoptate în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și prin reluarea dialogului cu gigantul rus Gazprom.
Soldatul Kremlinului – din nou la datorie. Igor Dodon cere revenirea în orbita Moscovei și vorbește din numele tuturor moldovenilor, susținând că cetățenii „vor relații de prietenie cu Rusia” – comentează și Cotidianul. În intervenția sa, Dodon a afirmat în repetate rânduri că cetățenii Republicii Moldova își doresc apropierea de Rusia și revenirea pe piața rusă, prezentând această poziție drept una împărtășită de majoritatea moldovenilor. Totodată, Dodon a pledat pentru revenirea Republicii Moldova pe platformele de cooperare din spațiul ex-sovietic și pentru restabilirea curselor aeriene directe cu Federația Rusă.
Două marionete trăncănind despre independență. Într-un editorial pentru Veridica, publicistul Nicolae Negru revine la întâlnirea de la Minsk dintre Aleksandr Lukașenko și Igor Dodon, după o „conferință internațională, interpartinică despre suveranitatea statală”, temă ce sună profund ironic, batjocoritor într-o țară vasală, suverană doar cu numele, comentează autorul. E cam cum s-ar organiza în Rusia o conferință despre pace sau suveranitatea limitată a noilor state post-sovietice... Nu, nu despre independența de Putin au vorbit ei la întâlnirea din Minsk. Marionetele nu pot discuta decât ceea ce e în interesul păpușarului. Iar păpușarul are două probleme în raport cu Republica Moldova: integrarea europeană și reunificarea cu România – și într-un caz, și în altul Rusia pierde spațiul pruto-nistrean, i se reduce „sfera de influență” și șansele de refacere a imperiului rus... Acum noua țintă a lui Putin fiind Armenia, Lukașenko le spune armenilor să nu se grăbească cu integrarea europeană, ca să nu repete soarta Ucrainei. Cu aplomb, el repetă pur și simplu amenințarea lui Putin, e obligat să repete, aceasta e funcția marionetei. Mâine-poimâine, aceeași amenințare o va repeta și Dodon. Poate într-o altă formă, marionetei i se permite să varieze forma, nu și conținutul”, mai scrie autorul.
După 30 de ani, Petru Păduraru nu mai este Mitropolit al Basarabiei. Cine i-ar putea lua locul și cum are loc alegerea, relatează Europa Liberă. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a aprobat, pe 3 iunie, retragerea lui Petru Păduraru de la conducerea Mitropoliei Basarabiei, în contextul unui scandal sexual. Un nou mitropolit ar trebui să fie ales în cel mult 60 de zile, din rândul episcopilor locali care dețin cetățenia R. Moldova. Ales în 1995, după reactivarea Mitropoliei Basarabiei în 1992, el a fost singurul conducător al Mitropoliei Basarabiei. „Sinodul mitropolitan va propune candidați care dețin cetățenia R. Moldova, demnitatea de episcop eparhiot în cuprinsul Mitropoliei Basarabiei, membri ai Sfântului Sinod”, se arată în documentul consultat de Europa Liberă. Cine ar putea fi următorul mitropolit? Mitropolia Basarabiei are acum trei episcopi: Episcopul Basarabiei de Sud, Veniamin, Episcopul de Bălți, Antonie, și Episcopul-vicar de Chișinău, Nectarie de Bogdania.
De ce acest scandal a apărut acum? Fostul reprezentant al Mitropoliei Basarabiei la CEDO, politicianul Vlad Cubreacov, a spus într-un interviu publicat pe blogul său că scandalul în care a fost implicat Mitropolitul Petru a adus, întâi de toate, un prejudiciu de imagine Mitropoliei Basarabiei. El leagă momentul și de decizia pe care Curtea Supremă de Justiție de la Chișinău ar trebui să o dea pe 4 iunie în privința dreptului Mitropoliei Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei de la Moscova, de a folosi toate bisericile cu statut de monument ocrotit de stat.
Și RFI Moldova amintește de dosarul celor peste 800 de biserici, remarcând faptul că pe acest fundal vine și dosarul cel mai delicat, în care lăcașurile de cult cu statut de monument istoric ar putea reveni în proprietatea statului. Litigiul pornește de la contracte semnate în 2003 și 2008, prin care Ministerul Culturii a transmis Mitropoliei Moldovei dreptul de folosință asupra unor biserici și mănăstiri cu statut de monument istoric. În noiembrie 2025, Curtea de Apel Chișinău a decis radierea dreptului de folosință al Mitropoliei Moldovei asupra a peste 800 de asemenea edificii. Obiectivul principal nu are scop patrimonial. Este o dispută despre autoritate, memorie și influență. Dacă aceste bunuri revin statului, iar ulterior creștinii sunt consultați sau chemați să decidă jurisdicția, raportul de forțe dintre Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei se poate schimba. Pentru Patriarhia Moscovei, pierderea controlului simbolic asupra unor lăcașuri istorice ar fi o lovitură serioasă într-o țară în care Biserica a fost mult timp unul dintre canalele sale de influență.

