Reforma propune trecerea de la modelul actual, considerat unul rigid, la un sistem bazat pe evaluarea individuală a riscurilor și nevoilor persoanei condamnate. Fiecărui deținut îi va fi întocmit un plan individual de executare a pedepsei, care va stabili obiective concrete privind resocializarea, participarea la programe educaționale, psihologice sau profesionale și pregătirea pentru reintegrarea în societate. Progresul va fi evaluat periodic și va influența condițiile de executare a pedepsei, scrie bizlaw.md. 

Una dintre cele mai importante schimbări este introducerea unui sistem cu patru regimuri de executare – de maximă siguranță, închis, semiînchis și deschis. Trecerea de la un regim la altul va fi posibilă în funcție de conduita condamnatului, reducerea riscului de recidivă și îndeplinirea obiectivelor din planul individual. În același timp, proiectul permite și regresul către un regim mai sever, dacă evaluările arată că persoana reprezintă un risc mai mare sau refuză să participe la măsurile stabilite pentru reintegrare. 

Documentul instituie și o Unitate de evaluare și planificare a pedepsei, formată din psihologi, asistenți sociali și alți specialiști, care va realiza evaluări complexe pentru persoanele condamnate la pedepse mai mari de cinci ani și pentru cele condamnate la detențiune pe viață. În paralel, fiecare penitenciar va avea o comisie responsabilă de stabilirea și modificarea regimului de executare, aprobarea planurilor individuale și analiza progresului condamnaților. 

Proiectul aduce modificări și în procedurile judiciare. Astfel, persoanele private de libertate vor participa, de regulă, la ședințele de judecată prin videoconferință, iar instanțele nu vor mai indica penitenciarul în care urmează să fie executată pedeapsa. Decizia privind regimul de executare va reveni administrației penitenciare, în baza evaluării individuale. Totodată, este instituit un mecanism distinct prin care condamnații vor putea contesta hotărârile privind stabilirea sau schimbarea regimului de detenție. 

Reforma reglementează și alte domenii esențiale ale vieții din penitenciare: protecția datelor cu caracter personal ale condamnaților, securitatea și siguranța detenției, activitățile de resocializare, munca prestată în penitenciar, pregătirea pentru liberare, măsurile disciplinare și condițiile speciale aplicabile minorilor, femeilor gravide și persoanelor condamnate la detențiune pe viață. 

Proiectul prevede ca noile reguli să intre în vigoare la 1 ianuarie 2030, termen considerat necesar pentru elaborarea legislației secundare, crearea noilor structuri și instruirea personalului din sistemul penitenciar.