Soluție de unică folosință în Găgăuzia. Adunarea Populară de la Comrat chemată să decidă cum iese din paralizie. Europa Liberă scrie că Adunarea Populară a Găgăuziei se va convoca pe 2 iunie pentru a examina o soluție agreată de Comrat și Chișinău, astfel încât să poată fi organizate alegeri pentru o nouă componență a legislativului autonomiei, întârziate deja cu jumătate de an din cauza unei dispute politice și juridice. Actuala Adunare Populară, organul legislativ al Găgăuziei, are mandatul expirat din noiembrie 2025, având acum competențe limitate. Comratul a încercat în câteva rânduri să organizeze alegeri pentru o nouă legislatură, dar toate tentativele au eșuat, fiind atacate de reprezentantul Guvernului în justiție pe motiv că nu au respectat prevederile legislației naționale despre alegeri. Autoritățile centrale și locale nu se pot înțelege cum trebuie să se numească autoritatea electorală de la Comrat, care organizează alegerile în autonomia găgăuză. Comratul cere să fie numită Comisie Electorală Centrală, crezând că ar avea o încărcătură simbolică mai mare, subliniindu-i autonomia, în timp ce Chișinăul spune că această denumire aparține deja autorității electorale naționale, cerând ca cea de la Comrat să fie numită Consiliu Electoral Central. La o reuniune pe 23 aprilie convocată de președinta Maia Sandu, reprezentanți ai Comratului și Chișinăului au convenit ca un grup de lucru să elaboreze, în două săptămâni, o foaie de parcurs pentru găsirea unor soluții în depășirea blocajului electoral și juridic, iar acum mingea se află în terenul liderilor găgăuzi. Deputații de la Comrat au ținut câteva consultații, inclusiv în seara de 27 mai, examinând preliminar soluția elaborată de grupul de lucru. Este o soluție de unică folosință, doar pentru alegerea noii Adunări Populare, adică nu va reglementa toate alegerile din autonomie. Ea prevede adoptarea unei dispoziții de către Adunarea Populară, în care se spune că, pentru aceste alegeri, sintagmele „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” (așa cum este stipulat în Codul Electoral a autonomiei) și „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” (cum prevede Codul electoral al R. Moldova) sunt considerate identice. Europa Liberă remarcă faptul că înainte de reuniunea consultativă din 27 mai a deputaților găgăuzi, la Comrat a fost în vizită ambasadorul rus desemnat, Oleg Ozerov, întâlnindu-se cu liderii locali.

Documentul elaborat de Adunară Populară a Găgăuziei nu a ajuns la Chișinău, titrează Anticoruptie.md. Speakerul Igor Grosu a declarat că Adunarea Populară a Găgăuziei nu a expediat deocamdată așa-numitul document de compromis privind organizarea alegerilor în autonomie. El dă de înțeles că situația din regiune ar fi generată de influențe externe. „Regulile sunt reguli pentru toți. Noi nu o să permitem nimănui să intervină în treburile interne ale Republicii Moldova. Acestea trebuie să fie în folosul locuitorilor UTA Găgăuzia. Listele trebuie să fie curate, iar banii – transparenți. Mingea e pe teritoriul lor”, a declarat Grosu. El a povestit că atunci când ei vin la Chișinău, fără camere, sunt ca o pâine caldă și acceptă argumentele. „Iar când se întâlnesc cu personajele acestea, de parcă îi schimbă”, a spus Grosu, făcând aluzie la vizita neanunțată a ambasadorului rus la Comrat.

„Pașaportul rusesc” vs. realitatea din stânga Nistrului: propaganda de pe Telegram contrastează cu percepțiile locuitorilor din regiunea transnistreană, scrie Ziarul de Gardă. Canalele pro-ruse de pe Telegram au amplificat în ultimele săptămâni decretul Kremlinului privind acordarea simplificată a cetățeniei ruse pentru locuitorii din regiunea transnistreană, prezentând pașaportul rusesc drept „protecție” împotriva integrării europene și a autorităților de la Chișinău. Mesajele sincronizate vorbesc despre „zeci de mii” de oameni care s-au grăbit deja să obțină cetățenia Federației Ruse și despre alegerea „vectorului rus” de către Tiraspol. În paralel însă, un studiu realizat de platforma „Zona de Securitate” și comunitatea „WatchDog” arată o realitate mult mai nuanțată: tot mai mulți locuitori ai regiunii susțin reintegrarea cu R. Moldova, iar apropierea de malul drept este percepută pentru prima dată în ultimele trei decenii la fel de importantă ca relațiile cu Federația Rusă. Totodată, cercetarea evidențiază că Rusia „nu mai este percepută drept singurul și dezirabilul partener economic și politic al regiunii transnistrene”, așa cum se întâmpla înainte de 2022. Autorii studiului notează că rezidenții se declară „obosiți” de statutul nerecunoscut al regiunii și „așteaptă o soluționare pașnică”. O altă problemă identificată este lipsa libertății de exprimare. Potrivit cercetării, majoritatea respondenților recunosc că „le este frică să se exprime pe anumite subiecte politice”.

Sprijinul în regiunea transnistreană pentru reintegrarea Republicii Moldova crește pe fondul crizei economice și al războiului din Ucraina, relatează la același subiect și RFI Moldova. Fiecare al doilea locuitor al regiunii transnistrene ar susține reintegrarea Republicii Moldova. Totuși, această deschidere nu trebuie interpretată drept o schimbare politică profundă, ci mai degrabă ca o reacție la degradarea situației economice și la efectele războiului din Ucraina, explică la RFI sociologul Tatiana Cojocari, coordonatoarea cercetării. Potrivit studiului prezentat pe 26 mai, sprijinul pentru reintegrare a crescut la 53%, față de aproximativ 47-48% în 2024. „Acest sondaj nu este reprezentativ în totalitate, dar el este un instrument care ne ajută să luăm pulsul regiunii și să înțelegem un pic mai bine ce se întâmplă acolo”, spune sociologul. Potrivit Tatianei Cojocari, schimbarea de percepție este strâns legată de contextul regional creat după invazia rusă în Ucraina. „Nu este vorba despre încredere în autoritățile de la Chișinău. Nu este vorba despre dragoste pentru reintegrare. Este o alegere dintr-o necesitate de a avea o viață mai bună”, explică Tatiana Cojocari. Rezidenții regiunii transnistrene au devenit mai conștienți de dependența economică a malului stâng față de malul drept, inclusiv în ceea ce privește exporturile, libertatea de circulație și accesul la anumite servicii.