Demisia Guvernului: între un episod politic și riscul unei crize de sistem.  Analistul politic Anatol Țăranu scrie într-un comentariu pentru IPN că demisia premierului Alexandru Munteanu nu este doar un episod politic și nici o simplă schimbare de guvern înaintea unui nou ciclu de reforme. Ea reprezintă primul mare șoc politic produs în interiorul guvernării PAS după obținerea noului mandat și, mai ales, primul semnal că mecanismul construit în jurul promisiunii de integritate începe să se fractureze din interior. Orice guvern poate pierde miniștri. Orice premier poate fi schimbat. Însă mult mai rar un șef al executivului pleacă invocând imposibilitatea de a-și exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale. În limbaj politic, aceasta este una dintre cele mai grave formule de demisie posibile, deoarece lasă să se înțeleagă existența unor incompatibilități morale cu modul în care este guvernat statul, scrie autorul.  Societatea nu sancționează doar existența unor salarii exagerate. Sancționează senzația că începe să apară un nou sistem privilegiat. Iar atunci când această percepție apare, explicațiile tehnice nu mai conving. Nu întâmplător chiar președinta Maia Sandu a vorbit despre necesitatea unei „curățări generale” în întreprinderile de stat. Formula a confirmat indirect faptul că problema nu era una izolată, ci una sistemică. Moldatsa a devenit astfel mai mult decât un scandal administrativ. A devenit un test al credibilității întregii guvernări. Diferența dintre a schimba oamenii și a schimba sistemul este exact diferența care explică acum criza, scrie Anatol Țăranu.

Premierul Alexandru Munteanu a demisionat. Ce urmează? Și DW Moldova scrie că premierul a anunțat că a luat decizia de a demisiona după ce a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” pe care le are. Alexandru Munteanu nu a oferit alte explicații. De vină ar putea fi două proiecte de reformă cu impact social major - reforma fiscală și legea salarizării – ambele criticate dur în societate în ultimele săptămâni. Pe 1 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, președinta Maia Sandu a cerut Guvernului să pună pe pauză cele două proiecte și să analizeze reacțiile și propunerile apărute în spațiul public. La câteva minute după conferința de presă a șefei statului, în debutul ședinței Guvernului, premierul Alexandru Munteanu menționa exact contrariul: „Vom continua reformele pe care le-am pornit în ceea ce privește legea salarizării și reforma fiscală”, observă autorul. Cele mai multe critici ale societății au vizat reforma fiscală prin uniformizarea TVA (20%) la toate tipurile de produse, servicii și activități, inclusiv la energie, medicamente, agricultură, ceea ce ar genera scumpiri substanțiale și ar crește esențial povara asupra oamenilor care și așa o duc greu. 40% dintre familiile din Moldova trăiesc la limita sărăciei. Cu opt luni în urmă, când a preluat mandatul de premier, Alexandru Munteanu a spus că esența mandatului său este asigurarea unei creșteri economice palpabile și atragerea investițiilor. Din cauza războiului din Ucraina și a lipsei unei umbrele de securitate pentru Moldova, investitorii au rămas reticenți în raport cu Republica Moldova. Totuși, premierul și-a propus o creștere economică de 7% la finele anului 2028 și intenționa să obțină această creștere prin impunerea unei reforme fiscale dure în 2027. Adică pe seama acumulării a 6 miliarde de lei în plus din impozite și taxe: o povară sufocantă pentru populație și business. În plus, a izbucnit scandalul de la  MoldAtsa. Acest cumul de factori a afectat încrederea oamenilor în guvernare, chiar dacă au urmat scuze publice și asumarea greșelii de către primele persoane în stat.

Demisia lui Munteanu ar putea fi o „detonare controlată” în scandalul MoldATSA: Premierul ar fi fost sacrificat ca o piesă pe tabla de șah – titrează Cotidianul. Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, sugerează că demisia premierului Alexandru Munteanu ar fi putut avea rolul de a muta atenția publică de la scandalul MoldATSA spre o nouă criză politică. El a comparat plecarea șefului Guvernului cu o „detonare controlată” folosită pentru stingerea unui incendiu. Tănase susține că plecarea lui Munteanu nu ar fi, în sine, un eveniment surprinzător, deoarece fostul premier nu ar fi avut o putere reală în Guvern. Mai mult,  Alexandru Tănase consideră că a fost o decizie iresponsabilă a lui Munteanu „să accepte funcția de premier într-o țară în care nu a lucrat timp de 30 de ani și pe care nu o cunoaște, aflată într-o situație complicată, iar când habar nu ai de complexitatea problemelor, care sunt mecanismele administrative, care sunt prevederile legale în acest sens, care este contextul, nu ai nicio legătură cu partidul de guvernământ și ești scos așa din joben, un om responsabil nu acceptă asemenea funcții. Și, în sensul acesta, premierul Munteanu putea fi sacrificat cu ușurință ca o piesă pe tabla de șah, pentru că nu se regăsea acolo”, a comentat Alexandru Tănase.