De aceea, oficialii europeni caută căi de a accelera aprobarea unor restricții financiare mai țintite, astfel încât statele membre să aibă mai puține ocazii de a-și exercita dreptul de veto în cadrul negocierilor, transmite HotNews. 

Totul în contextul în care Bruxelles-ul s-a chinuit aproape o lună și jumătate pentru a ajunge la un acord cu Atena. Aceasta care s-a opus opririi transporturilor de GNL rusesc, în condițiile în care Grecia este cel mai mare transportator de gaz natural lichefiat din Europa, în special prin flota companiei Dynagas, deținută de miliardarul elen George Prokopiou.

„Acesta ar putea fi ultimul pachet de sancțiuni”

Trei oficiali europeni au dezvăluit pentru FT declarat că se lucrează în prezent la găsirea unor soluții pentru a contracara această tactică, care a devenit din ce în ce mai răspândită în recentele negocieri privind sancțiunile UE, pe măsură ce capitalele naționale încearcă să protejeze companiile care încă fac afaceri cu Rusia.

O idee care câștigă teren în cadrul Comisiei Europene și în rândul celor mai pro-ucrainene state membre este aceea de a conveni și de a pune în aplicare sancțiunile individual sau în loturi tematice mici, în loc să se vizeze pachete mari în scopuri de relații publice.

Oficialii au afirmat că acest lucru ar reduce riscul ca măsurile să fie blocate din cauza unui veto al unui stat membru.

„Acesta ar putea fi ultimul pachet de sancțiuni”, a declarat una dintre surse, referindu-se la măsurile convenite în cele din urmă joi, după săptămâni de obstrucționare din partea Greciei.

„Este acum foarte clar că această abordare nu mai funcționează”, a adăugat sursa.

Mai mulți diplomați ai UE implicați în negocierile cu Grecia au calificat tactica drept „scandaloasă”. „Nu mai vreau să aud pe nimeni vorbind despre «solidaritate»”, a declarat unul dintre ei.

Cum și-a argumentat Grecia poziția

Uniunea Europeană a aprobat joi cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, impunând restricții asupra sectorului bancar al țării și asupra rețelelor de criptomonede, a anunțat joi Consiliul UE.

Cu toate acestea, pachetul prevede o derogare de un an, cu reînnoire automată, care permite companiilor din UE să transfere gaz natural lichefiat rusesc către țări terțe, ca urmare a presiunilor Greciei.

„Statele membre au dat dovadă de solidaritate față de Grecia și se așteaptă ca Grecia să procedeze la fel față de alții în viitor”, a declarat un diplomat al UE.

Atena a afirmat că o interdicție aplicată asupra serviciilor de transfer pentru GNL-ul rusesc ar duce pur și simplu la mutarea cotei de piață în afara Europei și nu ar avea impact asupra veniturilor Rusiei. Măsura urma să intre în vigoare la 1 ianuarie. Importurile UE de GNL rusesc vor fi în continuare interzise începând cu acea dată.

Grecia domină piața europeană a transportatorilor de GNL și se numără printre cei mai mari actori la nivel global, concurând cu Japonia, China și Statele Unite.

Cel mai mare „pachet” din ultimii patru ani

Pachetul include 218 de poziții – 170 de diferite feluri de entități și 48 de persoane fizice, a precizat Consiliul UE.

Aceste entități și persoane fizice vor fi supuse unor sancțiuni complete, inclusiv înghețarea activelor, interdicții de călătorie și de tranzacționare.

Restricțiile vizează sectorul bancar, într-un efort de a strânge lațul în jurul sistemului financiar al Rusiei într-un moment pe care UE consideră că economia acesteia este vulnberabilă.

Companiile rusești au reușit să mențină fluxurile comerciale și financiare prin intermediul unor instituții de credit mici sau regionale, precum și al rețelelor de criptomonede.

„Al 21-lea pachet al nostru include cel mai mare număr de entități incluse pe listă din ultimii patru ani”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE