De la „stat capturat” la „stat eficient”. Cum au evoluat prioritățile guvernelor PAS – analizează Veridica. Pentru a înțelege diferențele dintre programele guvernelor conduse de Natalia Gavrilița, Dorin Recean, Alexandru Munteanu și Vasile Tofan, acestea trebuie analizate inclusiv prin prisma contextului social-politic și extern în care au fost elaborate și problemele dominante ale momentului. Guvernul Tofan vine la rândul său într-un context politic complicat, în primul rând în interiorul partidului aflat la putere, afectat de cea mai mare criză de imagine de până acum. Având un profil similar cu al lui Alexandru Munteanu, Vasile Tofan își nuanțează programul și accentele. Programul „Economie europeană, stat eficient” mută accentul de la agenda de reformă spre agenda de performanță și livrare. Adică nu mai sunt suficiente modificarea legilor, elaborarea strategiilor, crearea instituțiilor,  dar trebuie asigurate eficiența administrației, reducerea birocrației, servicii publice mai rapide, management instituțional. Privite în ansamblu, cele patru programe de guvernare, au în principiu aceleași priorități (integrare europeană, reforme/continuarea reformelor în justiție, dezvoltarea economiei, îmbunătățirea calității vieții). Și chiar dacă nuanțează anumite idei și priorități, reflectă o anumită evoluție - de la reforma instituțiilor, spre consolidarea rezilienței, dezvoltare economică și eficientizarea statului. După cinci ani în care PAS a promis să construiască un alt tip de guvernare, provocarea nu se limitează doar la capacitatea de a iniția reforme, ci și la demonstrarea faptului că instituțiile și criteriile create funcționează inclusiv atunci când vine vorba despre propria echipă, subliniază Veridica.md.

Ce șanse are Tofan să-și ducă mandatul până la capăt? – subiectul este discutat de experți la Europa Liberă. Spre deosebire de predecesorul său, noul premier Vasile Tofan nu va renunța ușor la această funcție, chiar dacă va avea conflicte cu partidul de guvernământ. De această părere sunt comentatorii Nicolae Negru și Igor Boțan. În opinia lui Igor Boțan, Tofan este un bun comunicator și va putea „face față circumstanțelor și va comunica, inclusiv, cu partidul, chiar dacă a promis că va fi un premier exigent”. Cei doi analiști nu exclud că Tofan va ajunge chiar candidatul PAS la președinție, în 2028, iar actuala șefă a statului, Maia Sandu, va ocupa funcția de prim-ministru. Însuși Tofan a declarat că nu-și dorește o carieră politică și că va reveni „la o viață normală” după ce își va duce până la capăt mandatul de premier.

Cotidianul reține explicațiile expertului în energetică Sergiu Tofilat, care demontează promisiunea lui Dodon privind gazul rusesc la 330 de dolari: „Cum îl aduceți până la hotarul Republicii Moldova? În pungă sau în cutie?”. Promisiunea liderului socialiștilor Igor Dodon că Republica Moldova ar putea cumpăra gaze naturale din Federația Rusă, prin conducta TurkStream, la un preț de aproximativ 330 de dolari pentru mia de metri cubi nu ar avea acoperire tehnică, susține expertul în energetică Sergiu Tofilat. Acesta afirmă că politicienii care promovează o asemenea soluție trebuie să explice mai întâi prin ce rută ar putea ajunge gazele rusești până la hotarele țării. Potrivit expertului, TurkStream este singurul traseu prin care Gazprom mai livrează în prezent gaze către Uniunea Europeană, însă capacitatea conductei este deja rezervată pentru contractele existente. Dacă Dodon și alți politicieni cheamă să cumpărăm gaz rusesc, eu am o întrebare simplă: cum vor aduce acest gaz până la hotarele Republicii Moldova? În pungă, în cutie? Întrebarea rămâne actuală de mult timp”, a declarat Sergiu Tofilat la Moldova 1. Tofilat a atras atenția și asupra reducerii drastice a exporturilor Gazprom către piața europeană, comparativ cu perioada de dinaintea invaziei ruse asupra Ucrainei și a crizei energetice. „Anul trecut, Gazprom a livrat în Europa aproximativ 18 miliarde de metri cubi. În 2019, livrările au fost de 180–183 de miliarde de metri cubi. Astăzi vorbim despre volume de aproximativ zece ori mai mici”, a precizat expertul.

Justiția, impasibilă cu Alexandru Dodon. Portalul Anticorupție.md notează că Alexandru Dodon, fratele mai mic al ex-președintelui Igor Dodon, a pierdut în prima instanță litigiul cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS), pe care l-a acționat în judecată după ce s-a pomenit în lista cu persoane asociate subiecților sancțiunilor internaționale. Aplicarea acestor măsuri are legătură cu faptul că Alexandru Dodon este partenerul de afaceri al lui Igor Chaika, inclus în lista cu sancțiuni aplicate de SUA, în octombrie 2022, iar ulterior și în black list-urile Uniunii Europene. Rusul Igor Chaika este și cofondatorul Uniunii de afaceri moldo-rusă, care a fost condusă de fostul președinte Igor Dodon. Eureporter.co de la Bruxelles a publicat o investigație în care se arată că liderul PSRM Igor Dodon ar fi cerut finanțare de la Moscova, iar intermediarul acestei înțelegeri ar fi fost Igor Chaika. În ianuarie 2022, oamenii legii au descins cu percheziții în satul Sadova, raionul Călărași, într-un dosar penal privind delapidarea bunurilor de la Calea Ferată din Moldova (CFM). Perchezițiile s-au desfășurat anume pe teritoriul întreprinderii fondată de  Alexandru Dodon. Centrul de Investigații Jurnalistice a publicat încă în 2015 o anchetă despre cum Calea Ferată din Moldova a ratat venituri de peste 50 de milioane de lei de la darea în arendă a vagoanelor în Federația Rusă. Banii nu au ajuns în conturile întreprinderii de stat, ci în cele ale unor companii dubioase.

RISE Moldova scrie despre Afacerea din Moldova a unui oligarh rus, ajunsă în insolvență. Compania din Republica Moldova a lui Andrey Melnichenko, un oligarh rus aflat sub sancțiuni, a intrat oficial în procedură de insolvență. Până nu demult, firma era unul dintre principalii importatori de îngrășăminte minerale. Decizia a survenit la doar câteva zile după ce publicația britanică The Economist a publicat un editorial semnat de Melnichenko, în care acesta avertiza „asupra haosului dacă Vladimir Putin continuă războiul din Ucraina”.