Memorial Basarabean | Ana Bantoș: „Coșeriu așa gândea despre basarabeni, că ei au rezistat în pofida tuturor vitregiilor istoriei” (Audio. Partea a II-a)
-
22 Ianuarie 16:30
Grigore Vieru, prin creația sa, rămâne un simbol al simplității pline de profunzime a Basarabiei, consideră criticul și istoricul literar, Ana Bantoș, invitată a emisiunii Memorial Basarabean. Ea amintește cuvintele poetului: „Eu nu a fi simplu râvnesc, ci a fi înțeles”. Această simplitate era înrădăcinată și în acea credință în Dumnezeu, care se manifesta în mod subtil în opera poetului și în perioada comunistă, în pofida ideologiei ateiste agresive și a cenzurii drastice.
Ana Bantoș povestește despre interacțiunea lui Grigore Vieru cu cursanții care studiau limba română la Casa Limbii Române, unii dintre ei vorbitori de limba rusă: „La întâlnirile acestea cu Grigorie Vieru, Doamne, ce frumusețe, ce relații între toți cursanții și Vieru. Ce comunicare extraordinară era între dânșii!”, menționează invitata emisiunii, evidențiind calitățile spirituale, simplitatea și profunzimea poetului.
Mai multe momente memorabile evocă Ana Bantoș despre lingvistul cu renume mondial, originar din Basarabia, Eugeniu Coșeriu. Astfel, prezent la o reuniune academică, reputatul lingvist a subliniat meritele basarabenilor în păstrarea limbii române în condiții istorice dificile: „Dumneavoastră, cei care ați rămas aici, ați păstrat o limbă românească foarte frumoasă. Coșeriu așa gândea despre basarabeni, că ei au rezistat în pofida tuturor vitregiilor istoriei”, concluzionează Ana Bantoș.
Casa Limbii Române, proiect inițiat în anii 90 de către filologii Ion Dumeniuc, Nicolae Mătcaș și Alexandru Bantoș, a devenit un bastion al promovării identității naționale, la fel și revista Limba Română. Revista continuă să apară până astăzi, dar necesită mari eforturi pentru găsirea finanțatorilor, menționează invitata emisiunii.
Ana Bantoș a mai relatat că ultimul număr al revistei Limba Română este dedicat academicianului Ioan-Aurel Pop și simbolizează conexiunea profundă dintre cultura basarabeană și cea românească în ansamblu. „Nu putem să vorbim și să scriem despre poporul român decât cu sete de adevăr și căldură sufletească”, este citatul din istoricul Ioan Aurel Pop, ales pentru coperta acestui număr.
Mai multe detalii aflați din interviul cu Ana Bantoș, difuzat în cadrul emisiunii Memorial Basarabean, pe care-l puteți accesa în fișierul audio de pe această pagină.
Doctorul habilitat în filologie, criticul și istoricul literar, redactor șef-adjunct al revistei Limba Română, Ana Bantoș este autoarea volumului „Regăsirea de sine în literatura română”, publicat în 2024, înalt apreciat de criticii literari. Ana Bantoș este laureată a mai multe premii ale Uniunilor scriitorilor de pe ambele maluri ale Prutului, autoare a mai multor cărți despre procesul literar românesc și basarabean: „Dinamica sacrului în poezia basarabeană”, (prefațată de criticul și istoricul literar român Constantin Ciopraga), „Recuperarea autenticului”, „Deschidere spre universalism” ș.a.
