„Noul buget este o ocazie pentru a ne construi viitorul ca o Uniune nouă, ambițioasă, cu 27 de state membre legate între ele prin solidaritate", a subliniat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, citat de Le Soir. Cotidianul belgian observă că sunt propuse tăieri în special de la agricultură și fondurile de coeziune și că se acordă în schimb mai multă atenție supravegherii frontierelor, securității, cercetării și tehnologiei.

Având de înfruntat noi provocări presante, precum terorismul și migrația, Comisia prezidată de Jean-Claude Juncker dorește să modifice criteriile de eligibilitate pentru fondurile de coeziune, diminuând criteriul nivelului de prosperitate al unei țări și luând în considerare factori precum șomajul, schimbările climatice și integrarea imigranților.

De asemenea, Comisia vrea să se asigure că guvernele statelor membre respectă statul de drept, introducând un mecanism care va lega accesul la fondurile europene de principiul unui sistem judiciar independent, scrie Bloomberg, comentând că restrângerea fondurilor de coeziune este criticată de statele est-europene care se tem că ar putea pierde miliarde de euro.

În opinia Politico, această inițiativă are menirea de „a pedepsi statele care încalcă valorile de bază ale UE". Chiar dacă președintele Juncker a insistat că nu sunt vizate anumite țări, este evident că măsura a fost proiectată să transmită un semnal puternic Poloniei - aflată în conflict cu Bruxelles-ul din cauza acțiunilor care îi oferă guvernului mai mult control asupra sistemului judiciar - dar și Ungariei, unde premierul Viktor Orban este acuzat de reprimarea unor instituții independente, precum organizațiile non-guvernamentale sau presa, comentează Politico.

Publicația mai scrie că în același timp Comisia Europeană transmite un avertisment și altor țări fost comuniste din Europa Centrală și de Est, precum România și Slovacia, în legătură cu care oficialii UE sunt îngrijorați că ar putea urma aceeași direcție ca Polonia și Ungaria. 

„Noul test bugetar al UE privind statul de drept evidențiază amplificarea divizării Est-Vest", consideră The Times, explicând că propunerea este susținută de Franța, Germania și Olanda, dar este criticată de guvernele est-europene care detestă să fie silite să accepte modelul judiciar vest-european.

Sub titlul „Îndrăzneala bine-venită a Comisiei Europene pentru apărarea statului de drept",  editorialul Le Monde salută impunerea unei condiționalități între acordarea de fonduri europene și existența unui sistem judiciar independent în statele beneficiare. „Guvernele de la Varșovia și Budapesta se vor ridica, inevitabil, împotriva a ceea ce ele consideră drept măsuri punitive. Totuși, nu e vorba să se pedepsească, ci pur și simplu să se amintească, dincolo de discursurile despre democrație precum cel rostit recent de președintele Emmanuel Macron în fața Parlamentului de la Strasbourg, că apartenența la UE cere respectarea regulilor și valorilor comune", conchide Le Monde.

Dincolo de disputele bugetare interne, Uniunea Europeană mai are de rezolvat și disputele comerciale cu principalul său aliat, Statele Unite. Deși, după cum anunță The Guardian, „președintele Donald Trump amână decizia privind impunerea unor tarife suplimentare pentru importul de aluminiu și oțel din UE", „Europa este iritată și nicidecum recunoscătoare", observă New York Times.

„Agenda comercială agresivă a lui Trump provoacă tensiuni tot mai intense", observă Wall Street Journal, mai ales după ce un înalt oficial american a confirmat, potrivit The Hill, ideea introducerii unor cote de import pentru țările exceptate de la impunerea noilor tarife. Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker îi dă o replică dură lui Donald Trump, avertizându-l că Uniunea „nu va negocia sub amenințare", remarcă ziarul britanic Express. 

Tot pe plan european, perspectiva unui Brexit fără încheierea unui acord cu Bruxelles-ul pare a se îndepărta. „Nu vom avea un Brexit dur. Nu există suficienți parlamentari care să-l susțină", titrează The Guardian, în timp ce Reuters vorbește despre noua durere de cap a premierului Theresa May, și anume negocierea, în pofida opoziției unor membri ai partidului său, a unei uniuni vamale cu UE. 

„Theresa May repetă că ea vrea să părăsească uniunea vamală și piața unică pentru a putea negocia liber cu propriii parteneri comerciali, în special cu Statele Unite și cu țările din Commonwealth, dar cum UE reprezintă aproape jumătate din comerțul exterior britanic, May studiază acum posibilitățile de a limita impactul Brexit-ului", detaliază Courrier International.