Planul urmează să fie prezentat statelor membre NATO de către emisarul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, au precizat aceste persoane, sub protecția anonimatului. Acestea au refuzat să spună cât de detaliate vor fi discuțiile sau ce în ce format se vor desfășura, transmite HotNews. 

Propunerea urmează să fie prezentată la conferința din 14-16 februarie din orașul bavarez, cu o săptămână înainte de împlinirea a trei ani de când Rusia a declanșat războiul. Kellogg și alții au vorbit în ultimele săptămâni despre ceea ce apropiații lui Trump au catalogat ca fiind vorba despre o „pace prin forță”.

Elementele planului includ posibila înghețare a conflictului, fără a detalia exact ce se întâmplă cu teritoriile ucrainene ocupate de forțele ruse – deși cel mai probabil acestea vor rămâne sub ocupația Moscovei. Propunerea oferă, în același timp, Ucrainei garanții de securitate, astfel încât Kievul să se asigure că Moscova nu poate ataca din nou.

Spre finalul acestei luni, Kellogg este așteptat să facă prima sa vizită la Kiev, dar și în Uniunea Europeană, au precizat sursele Bloomberg. În Ucraina, el este așteptat să se întâlnească cu președintele Volodimir Zelenski.

Între timp, liderul ucrainean intenționează să meargă în mai multe țări din regiunea Golfului, după conferința de la Munchen, au mai declarat sursele citate.

Biroul de presă al președintelui ucrainean a refuzat să comenteze aceste informații. Generalul Kellogg va continua să implice statele membre NATO pentru a ajuta la îndeplinirea promisiunii președintelui Trump de a pune capăt războiului, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, Brian Hughes.

Obligațiunile ucrainene, care au câștigat în cea mai mare parte a ultimelor trei luni pe baza speculațiilor privind inițierea unui drum spre pace, și-au continuat miercuri traiectoria pozitivă. Titlurile în dolari cu scadența în 2035 și 2036 au fost tranzacționate la cele mai ridicate niveluri de când au fost emise, anul trecut.

Kellogg a semnalat că SUA doresc să vadă organizare de alegeri în Ucraina după o încetare a focului, în timp ce Trump a indicat că accesul la mineralele rare ale Ucrainei în schimbul sprijinului SUA poate face parte dintr-un acord. Miercuri, generalul în rezervă a confirmat planurile sale de a participa la reuniunea de la Munchen.

Președintele american a amenințat, de asemenea, Moscova cu sancțiuni masive dacă nu se angajează în tratative de pace.

Contacte cu administrația Trump

Principala prioritate a Ucrainei, ca ultimă garanție de securitate este aderarea la NATO, o perspectivă pe care Kievul a recunoscut că este puțin probabilă pe termen scurt. Președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna aceasta că este deschis să organizeze alegeri după încheierea războiului și după ridicarea legii marțiale.

Principalul consilier al președintelui ucrainean, Andrii Yermak, a vorbit săptămâna aceasta cu consilierul american pentru securitate națională, Michael Waltz, în timp ce purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin a declarat că contactele dintre agențiile americane și ruse se intensifică.

Atât președintele rus Vladimir Putin, cât și Zelenski au semnalat că refuzul lor anterior de a discuta între ei s-a mai domolit pe măsură ce planul lui Trump se apropie.

Kremlinul denunță „vorbe goale”

Kremlinul a calificat miercuri drept „cuvinte goale” declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care în ajun se declarase pregătit de negocieri directe cu Putin și cu alți lideri pentru a pune capăt războiului.

„Faptul de a fi pregătit trebuie să se bazeze pe ceva. Până în prezent, acestea nu sunt decât niște vorbe goale”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferința sa de presă zilnică, potrivit agențiilor AFP și Agerpres.

El a amintit că Zelenski a interzis printr-un decret semnat în octombrie 2022 orice negociere atât timp cât Putin se află la putere în Rusia, ca reacție la decizia Kremlinului de-a anexa patru regiuni ucrainene – Donețk și Luhansk (est), Herson și Zaporojie (sud).

„Cu toate acestea, noi rămânem deschiși negocierilor”, a spus în continuare Peskov, apreciind că „realitatea din teren” ar trebui să convingă Kievul „să manifeste deschidere și interes pentru astfel de negocieri”.

Volodimir Zelenski s-a opus categoric mult timp oricărui compromis cu Rusia, dar și-a revizuit în ultimele luni unele puncte ale poziției sale în fața dificultăților întâmpinate de armata sa pe front și mai ales de la revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump.

Zelenski evocă un „compromis”

Întrebat asupra posibilității de a negocia cu Vladimir Putin într-un interviu cu jurnalistul britanic Piers Morgan difuzat marți, Zelenski a asigurat că o va face „dacă aceasta este singura configurație în care putem aduce pacea cetățenilor Ucrainei și să nu mai pierdem oameni”, evocând un format cu „patru participanți”, care apriori ar fi compus din Ucraina, Rusia, SUA și UE.

Clarificându-și afirmațiile într-un mesaj miercuri, președintele ucrainean a asigurat că însuși faptul de a discuta cu Vladimir Putin este un fel „compromis” din partea Ucrainei.

„Putin este un asasin și un terorist. A vorbi cu un ucigaș este un compromis pentru Ucraina și pentru întreaga lume civilizată”, a afirmat el, admițând în același timp că aliații Kievului „consideră că diplomația este calea de urmat”.

În cadrul acestui interviu difuzat marți, Volodimir Zelenski a invocat din nou posibilitatea ca Ucrainei să i se permită deținerea de arme nucleare dacă nu va reuși să adere rapid la NATO, notează AFP.

Peskov a apreciat miercuri că aceste declarații sunt la „limita nebuniei”, făcând apel la aliații Kievului să conștientizeze „pericolele potențiale ale discuției asupra unui astfel subiect în Europa”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a confirmat că între SUA și Rusia au loc „contacte” pe teme precise și că aceste contacte „s-au intensificat recent”, fără să ofere mai multe detalii.

Referitor la calendarul alegerilor în Ucraina, aspect asupra cărora insistă Washingtonul (dar și Kremlinul), Zelenski a explicat din nou că, în opinia sa, este imposibil să se meargă la vot cu o parte din țară invadată, cu milioane de cetățeni refugiați în alte țări sau care trăiesc în teritoriile ocupate și cu sute de mii de soldați care apără neîntrerupt linia frontului, scrie și agenția spaniolă de presă EFE.

„Alegerile vor avea loc atunci când faza fierbinte a războiului se va încheia și legea marțială nu va mai fi în vigoare”, a declarat el cu privire la cadrul juridic în vigoare în Ucraina de la începutul invaziei ruse pe scară largă.

În conformitate cu Constituția, Ucraina nu poate organiza alegeri atât timp cât se află sub incidența legii marțiale.

Mandatul lui Zelenski a expirat în mai 2024, dar el rămâne la putere din cauza imposibilității de a organiza unor noi alegeri. Putin a reiterat recent că Zelenski nu poate semna niciun acord de pace deoarece nu și-a reînnoit mandatul la urne.

După declarațiile lui Putin, reprezentantul special al Casei Albe pentru Ucraina, Keith Kellogg, a îndemnat Ucraina să organizeze alegeri cât mai curând posibil pentru a reafirma caracterul democratic al țării.

În interviul său cu Morgan, Zelenski a estimat numărul total al soldaților ucraineni uciși în lupte la 45.100 și la 390.000 a celor răniți. În ceea ce privește pierderile rusești, Zelenski a vorbit despre 350.000 de morți și până la 700.000 de răniți.