„Sectorul de apărare al Uniunii Europene, inclusiv industria militară a Europei, ani buni a suferit de pe urma fragmentării și organizării pe falii naționale, apărarea nefiind o prioritate financiară pentru politica comunitară. UE a lăsat la cheremul NATO securitatea europeană, Bruxellesul preocupându-se de dezvoltarea economică și stabilitatea socială. Situația a început să schimbe în 2014, când a avut loc primul atentat al Rusiei asupra integrității teritoriale a Ucrainei. Statele europene, treptat, au început să investească din ce în ce mai mult în apărare, investițiile în sectorul militar crescând considerabil din 2022”, potrivit expertului.

„UE este în proces de schimbare a paradigmei de apărare, pentru a face față noilor provocări din Europa, cu precădere din cauza politicii agresive și expansioniste a Rusiei. Moscova a fost cea care, de fapt, a declanșat procesul de „militarizare” a Europei, cum s-a întâmplat în cazul celor două foste state neutre – Finlanda și Suedia – care au aderat de curând la NATO. UE, fiind forțată de evenimente, se află astăzi în plin proces de transformare dintr-o uniune politico-economic în una geopolitică, a cărei parte trebuie să fie și Republica Moldova, pentru a se pune la adăpost de politica agresivă a Rusiei”, concluzionează analistul Ion Tăbârță în editorialul său de pe Veridica.md.

„La peste doi ani de la expedierea în instanță a dosarului Kuliok, Dodon spune că are „suspiciuni” că magistrații s-ar „grăbi să-l condamne”: a cerut recuzarea a doi judecători”, într-un articol publicat de Ziarul de Gardă. 

Articolul explică  cum s-a ajuns astfel încât cauza lui Dodon să fie judecată de noi magistrați de care nu sunt mulțumiți avocații fostului președinte, învinuit de corupere pasivă și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, în dosarul cunoscut sub numele de „Kuliok”.

Ziarul de Gardă scrie că pe 18 mai 2022, Procuratura Generală a dispus inițierea urmăririi penale după ce, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, pe atunci președintele țării, primea o pungă neagră de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în timpul unei discuții dintre cei trei, filmată. Conform informațiilor oferite de procurorii ce instrumentează acest dosar penal, Petru Iarmaliuc și Vitalie Codreanu, Igor Dodon ar fi primit aproximativ 800 de mii de dolari, bani care ar fi fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).

„Soția lui Plahotniuc, acuzată de complicitate la „furtul miliardului” - este titlul unui articol publicat de Europa Liberă.

Procuratura Anticorupție a pus-o sub învinuire pe soția oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, care este acuzat de spălare de bani. Instituția a declarat Europei Libere că a expediat o cerere de asistență către Elveția, unde s-ar afla Oxana Childescu, pentru a fi supusă unui interogatoriu.Procurorii au explicat că, potrivit informațiilor pe care le dețin, ea are reședința în Elveția, unde s-a recăsătorit cu Plahotniuc, după ce a divorțat de acesta în Republica Moldova.

În noiembrie 2014, opinia publică a aflat despre dispariția unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești. Potrivit versiunii procurorilor, autorul schemei a fost Vladimir Plahotniuc, care a creat o organizație criminală implicată în fraudă și spălare de bani la o scară deosebit de mare. Dosarul lui Plahotniuc privind implicarea sa în „furtul miliardului” este examinat acum de Judecătoria Buiucani. Instanța a conexat acest dosar cu cele ale fostei conduceri a Băncii Naționale și a șefilor celor trei bănci din care au fost sustrași banii, notează Europa Liberă.

Într-o postare pe rețelele sociale, experta Watchdog Tatiana Cojocari, face o analiză a modului în care propaganda rusă și presa afiliată fostului deputat condamnat definitiv, în dosarul „Furtul miliardului”, Ilan Șor, prezintă informațiile privind proiectele finanțate prin diferite organisme ale Statelor Unite în Republica Moldova.

„Mai exact, se încearcă a trasa semnul egal între banii care vin din Rusia (și finanțează media, partide locale) și banii care vin din partea organizațiile internaționale, care și-au obținut reputația prin acțiuni concrete orientate către cetățeni), în special USAID”, scrie experta.

Să pui egal între o organizație internațională care își transparentizează toate activitățile, costurile și își exprimă clar obiectivele sale – ajutor umanitar și dezvoltarea statelor, și banii care vin ilegal și prin persoane terțe în Republica Moldova din Rusia cu scopul clar de a acapara controlul și puterea, este revoltător, menționează Tatiana Cojocari. „Pe lângă asta, să îmi spuneți vă rog și mie, în ce stat mai exact Federația Rusă a învestit în ultimele trei-patru decenii bani proveniți din taxele cetățenilor ruși hrană, medicamente, programe de sănătate”, se mai întreabă, în concluzie, autoarea.