Vin investitorii în R. Moldova? Directoarea Agenției de investiții, Natalia Bejan, spune la Podcastul  ZdCe care sunt cei mai importanți investitori care au venit în R. Moldova în ultima perioadă, care sunt investitorii pe care îi „vânează” și de ce fel de investitori nu are nevoie R. Moldova. De asemenea, se referă la principalele impedimente și avantaje ale R. Moldova ca piață de atragere a investițiilor. Agenția  de investiții are rolul de a promova R. Moldova în fața investitorilor străini, de a promova exporturile și imaginea de țară. Ea spune că „Noi o ducem foarte prost în regiune, pe cap de locuitor, după volumul de investiții pe care le avem, acum doar Ucraina stă mai prost decât noi din motive foarte clare”. Pe de altă parte, directoarea Agenției de investiții spune că direcția pro-UE, fondurile care vin și faptul deja știm unde ne ducem, care sunt valorile noastre, reprezintă un moment  extrem de important pentru investiții. Ea răspunde și la întrebarea dacă este războiul de la hotare cel mai mare impediment în atragerea investițiilor și dacă este pregătită R. Moldova să participe la o eventuală reconstrucție a Ucrainei.

Investițiile strategice devin investiții secrete, scrie Mold-street. Dosarele a peste 30 de companii cu planuri și intenții de investiții în domenii strategice au fost examinate în ședința Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului din 10 noiembrie 2025. Este a doua ședință a acestui consiliu, sub președinția noului premier Alexandru Munteanu, după cea din 5 noiembrie, în cadrul căreia a fost examinată și respinsă oferta de preluare a activelor Lukoil-Moldova. Publicația observă că, în procesul-verbal, toate datele ce permit identificarea investitorilor: de la denumirea companiilor, la codul lor fiscal sunt șterse și este imposibil de aflat despre ce companie sau investitor este vorba. Până  acum, în procesele-verbale ale ședințelor Consiliului erau publicate date ce permiteau identificarea companiilor și investitorilor, scrie Mold-street. Secretizarea acestor date este motivată în special prin faptul că în trecut publicarea lor a dus în unele cazuri că investitorii serioși renunțau la planurile inițiale ca urmare a „apariției informației în spațiul public". Un alt argument invocat de autorități este faptul că în statele UE astfel de date la fel sunt confidențiale.

Cum a uitat Guvernul de prioritatea reintegrării țării în procesul de aderare la UE, citim într-o analiză publicată de Zona de Securitate. Autorul se referă la cele zece priorități ale Guvernului în procesul de aderare la UE. În lipsa unui plan clar de reglementare, discutat cu toată lumea, ne rămâne doar să intuim ce se discută referitor la regiunea transnistreană, scrie autorul. Atâta discutăm despre aderarea într-un pas sau în doi pași – ca un tot întreg sau pe model cipriot – și când colo subiectul nici nu apare printre prioritățile Guvernului… Mai ales că sunt voci în UE care ne spun tranșant că dacă nu reintegrăm mai întâi țara, aderare nu va fi, pentru că UE nu ar vrea să importe un conflict înghețat prin aderarea Moldovei, mai ales în condițiile prezenței ilegale a armatei ruse în stânga Nistrului. Și asta chiar sună bizar: aderăm la UE cu tot cu armata lui Putin pe teritoriul nostru. Cum să nu fie asta o prioritate a Guvernului în procesul de aderare?- scrie Zona de Securitate. Chișinăul mizează pe faptul că problema transnistreană va fi soluționată prin negocierea păcii în Ucraina. Dar la acea masă de negocieri Kievul se va bate ca să-și salveze fiecare centimetru de teritoriu, nu pentru interesele Republicii Moldova. Pentru mai multă securitate, UE cu siguranță va pleda cauza Moldovei, încercând să se asigure că Rusia nu va mai putea folosi vreodată Moldova pentru a destabiliza regiunea. Dar ce face Chișinăul în așteptarea negocierilor de pace având acum pârghii de presiune asupra regimului separatist pe care nu le-a mai avut? Tolerează în continuare dezmățul oligarhului Gușan și derapajele criminale ale regimului separatist sau pune condiții pentru o democratizare minimă a regiunii și aplică măsurile economice pe care le-a promis. Deocamdată vedem că tolerează schema obscură de livrare a gazului în regiunea transnistreană, a dat autorizație pentru Uzina Metalurgică de la Râbnița și tace în privința oamenilor deținuți ilegal în pușcăriile separatiste, scrie Zona de Securitate.

Într-o sinteză a săptămânii trecute, Deschide.md comentează închiderea „CENTRULUI PERSECUTĂRII CULTURII RUSE” de la Chișinău, după numeroase dezbateri și luări de cuvânt în Parlament. Ceea ce trebuia să fie o decizie pur tehnică, executată rapid și fără mare pompă a fost transformat în show de proporții cu luări de cuvânt patetice și umflări publice în pene. În opinia autorului a fost „penibil. Suferim de un execrabil complex de inferioritate. Trebuie să închidem un nenorocit „centru cultural” și ne dăm în spectacol considerând că e necesar să producem justificări la cel mai înalt nivel”. Dar cel mai scandalos lucru, scrie autorul, este faptul că în 2025, la aproape 4 ani de la invazia Ucrainei de către trupele ruse, în Parlamentul Republicii Moldova mai auzim luări de cuvânt în... rusă! Limba rusă în Parlamentul Republicii Moldova e de-a dreptul o ofensă adusă bunului simț, în primul rând, fără a mai vorbi de „mândrie națională”.