Managerul de proiect, Victor Buzu, a menționat că obiectivul principal este restaurarea monumentului de arhitectură și transformarea acestuia într-un centru cultural multifuncțional sau hub creativ, transmite IPN.

„Moara Roșie urmează să găzduiască un centru multifuncțional cultural, un hub creativ”, a declarat Victor Buzu.

Pentru ca viitorul centru să se poată întreține financiar, spune Victor Buzu, la primul etaj ar urma să fie amenajat un spațiu destinat unui operator din domeniul HoReCa, cel mai probabil o cafenea. La etajul al doilea este prevăzută o sală municipală de conferințe, unde ar putea fi organizate lecții, instruiri și evenimente dedicate restaurării și reabilitării monumentelor. Etajul al treilea ar urma să găzduiască un spațiu de coworking. Ultimul nivel ar fi destinat expozițiilor temporare, inclusiv promovării tinerilor artiști, dar și unei expoziții permanente despre istoria Morii Roșii.

„Sperăm că Moara Roșie va fi din nou un centru unde lumea va putea să se adune și să beneficieze de valori culturale, de data aceasta nu de pâinea și făina care se produceau anterior”, a adăugat managerul proiectului.

În cadrul proiectului au fost pregătite mai multe documente necesare pentru restaurarea clădirii. A fost realizat un studiu istorico-arhitectural, cercetări topografice și geologice, precum și o expertiză tehnică. Specialiștii au efectuat cinci forări până la nivelul apelor subterane pentru a analiza solul și pentru a stabili cum ar putea fi consolidate fundațiile.

Vegetația care acoperea clădirea a fost îndepărtată, iar copacii care afectau fundația au fost defrișați cu sprijinul Preturii sectorului Râșcani și al întreprinderii municipale Spații Verzi. Ulterior, arheologii de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” au realizat săpături în mai multe zone ale clădirii. În timpul cercetărilor au fost descoperite fragmente de vase ceramice, însă nu au fost identificate vestigii care să îngreuneze semnificativ viitoarele lucrări.

Pe baza tuturor studiilor a fost elaborată schița de reabilitare și restaurare a clădirii. Documentația a fost realizată din fonduri europene, cu o cofinanțare de 20%. Următorul pas este prezentarea schiței la Consiliul Național al Monumentelor Istorice. După obținerea aprobării, autoritățile intenționează să caute finanțare de la ambasade, instituții financiare internaționale, bănci și alte organizații care oferă granturi.

Deocamdată, nu a fost stabilită valoarea exactă a lucrărilor. Pentru aceasta urmează să fie întocmit un deviz de cheltuieli. Totuși, raportându-se la costurile altor proiecte de restaurare realizate în ultimii ani, inițiatorii estimează că lucrările ar putea costa între două și trei milioane de euro.

„Restaurarea este foarte scumpă și foarte complicată la clădirile obișnuite, dar la clădirile de importanță națională este extraordinar de grea”, a subliniat Victor Buzu.

Șefa interimară a Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, Eugenia Liubomeiscaia, a declarat că Moara Roșie este un monument de patrimoniu care merită să fie valorificat, iar proiectul are o importanță majoră pentru municipalitate.

Moara Roșie este una dintre primele mori cu abur din Chișinău. Clădirea a fost construită inițial în anii 1850-1860 și reconstruită din piatră în 1884. În prima etapă, aceasta era cunoscută drept „Moara Albă”. După un incendiu, clădirea a fost supraetajată cu trei niveluri din cărămidă roșie, de unde provine denumirea actuală.

Imobilul este inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova și are statut de monument protejat de stat.