Pentru prima dată în istorie, regiunea transnistreană primește gaze nu din Rusia, ci din UE. Europa Liberă a aflat de unde provin primele cantități de gaze livrate de autoritățile moldovene în stânga Nistrului și a stat de vorbă cu politicieni de la Chișinău despre însemnătatea acestei schimbări. Întreprinderea moldoveană de stat Energocom a cumpărat la weekend și luni gaze pentru regiunea transnistreană din România și din Bulgaria. Fostul director al Energocom, Victor Bînzari, care este actualmente consilier la această întreprindere de stat, a spus Europei Libere că gazele achiziționate pe piața bulgară reprezintă un amestec din mai multe surse, inclusiv gaze azere, dar și gaze americane de la un terminal LNG din Grecia. „Sunt strict, achiziții bursiere, ceea ce înseamnă cel mai mic preț oferit pe burse”, a spus Bînzari. Din 1 februarie, regiunea transnistreană primește gaze oferite de Uniunea Europeană și guvernul de la Chișinău în regim de ajutor umanitar, pentru prevenirea unei catastrofe umanitare. Regiunea a rămas fără gaze cu o lună mai devreme, când au fost oprite livrările de gaze rusești, amintește Europa Liberă.

Următorul pas al regimului separatist de la Tiraspol va fi șantajarea Guvernului de la Chișinău cu livrările de energie electrică spre malul drept, au atenționat experții în securitate la Jurnal TV. „Este clar că regimul de la Tiraspol va utiliza orice mijloc ca să rămână în status quo, să revină la situația în care făceau supraprofituri din ferme crypto pe care se pare le au active și acum. Este clar că această revenire la normalitate pentru cetățenii din stânga Nistrului nu-i avantajează deloc. Este clar că următorul pas va fi un șantaj cu livrările de energie electrică către malul drept... vor spune că sunt situații de avarie la MGRES, că există riscuri, etc. pentru a cere livrări în continuu pentru malul stâng, pentru a pune presiune ca Chișinăul să accepte niște firme căpușe, niște scheme netransparente despre care aflăm din presa rusească”, a declarat Andrei Curăraru, expert în domeniul integrării europene și securitate.

A apropiat criza gazului cele două maluri de Nistru? – un subiect discutat la TV8. Criza legată de aprovizionarea regiunii cu gaze naturale a demonstrat că Republica Moldova trebuie să continue să investească în independența sa energetică, subliniază  politologul Angela Colațchi. Vreme îndelungată nimeni nu a făcut pași concreți în această direcție, motiv pentru care țara noastră a ajuns să se confrunte cu astfel de situații delicate. Ea crede că în urma crizei energetice, la soluționarea căreia au intervenit Chișinăul și Uniunea Europeană, cele două maluri ale Nistrului au reușit să se apropie. „Situația aceasta nefericită a avut și un rol pozitiv. Criza aceasta ne-a arătat punctele slabe și la ce trebuie să fim atenți. Este foarte important să demonstrăm că putem fi constructivi și să gestionăm situația. Autorităților le-a reușit acest lucru. Dacă asta va fi sustenabil pe termen lung, e devreme de spus. Cert e acum că avem lumină, avem căldură în case, la fel ca și pe malul stâng. Acum trebuie să ne gândim cum să ne asigurăm independența energetică și să o facem la modul serios, nu din inerție”, a subliniat Angela Colațchi.

Criza energetică provocată de Rusia, prin sistarea furnizării de gaze către Republica Moldova, a scos în evidență o formă extremă a sindromului Stockholm: ura față de Chișinău, constată publicistul Vitalie Ciobanu într-un comentariu pentru DW. El observă că în timp ce guvernarea de la Chișinău se comportă responsabil spre binele tuturor cetățenilor Republicii Moldova, mulți dintre aceștia rămân convinși că Rusia îi ajută, nu Chișinăul, pentru că autoritățile  nu au pus niciun fel de condiții șefilor separatiști pentru livrarea de gaze: regiunea de peste Nistru rămâne în continuare închisă pentru oamenii politici de la Chișinău (cu excepția pro-rușilor), jurnaliștii moldoveni nu au acces acolo. Chișinăul susține însă că are controlul deplin asupra felului în care vor fi utilizate gazele în Transnistria și că bugetul Republicii Moldova, alimentat cu bani europeni, nu va mai susține separatismul, așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Încă nu știm cum se vor reflecta asupra viitoarelor alegeri parlamentare strădaniile Chișinăului de a diminua criza energetică, de o parte și alta a Nistrului, dar autorul crede că există riscul ca supărarea și frustrările oamenilor, cauzate de scumpirea energiei, să se reverse asupra actualei guvernări, nu a regimului Putin.

În regiunea transnistreană continuă căutarea intensivă a „dușmanilor interni” și a „spionilor”, constată jurnaliștii de la Zona de Securitate. Așa-numitul „procuror general” Anatolii Gurețki a propus înăsprirea pedepselor pentru colectarea, stocarea și transmiterea datelor personale. Sunt vizate informațiile despre așa-numiții lideri ai regiunii, structurile de forță și formațiunile paramilitare. Acum, răspândirea unor astfel de date ar putea fi pedepsită cu până la zece ani de închisoare. Formularea „informații clasificate” rămâne atât de vagă încât poate include orice subiect de interes public – de la scheme de corupție și până la încălcări ale legii. În noile condiții, orice locuitor al regiunii ar putea fi considerat „spion”. Această inițiativă apare pe fondul intensificării măsurilor represive din Rusia, ale cărei legi sunt copiate activ de structurile locale. Noua interdicție privind transmiterea de date „cetățenilor străini” (adică tuturor celor care nu dețin cetățenia nerecunoscută a regiunii transnistrene), organizațiilor și instituțiilor statale amenință nu doar jurnaliștii și activiștii pentru drepturile omului, ci și cetățenii obișnuiți care mențin legături cu exteriorul. Această inițiativă nu este doar o intensificare a controlului, ci un instrument de presiune menit să izoleze regiunea și să intimideze populația. Zona de Securitate analizează riscurile pe care le implică acest proiect de lege și modul în care se încadrează în strategia generală de suprimare a disidenței.