Chiar dacă Biroul Național de Statistică declarase că recensământul va fi efectuat conform ultimelor standarde internaționale, acesta a fost organizat strict după modelul tipic moldovenesc. S-au alocat 89 de milioane de lei, iar într-un final nimeni nu a înțeles de ce calitatea acestui exercițiu statistic nu a fost pe măsură.

În primul rând, în perioada 12-25 mai, timp în care s-a desfășurat recensământul, recenzorii așa și nu au ajuns la fiecare casă. Eu și familia mea suntem un exemplu elocvent în acest sens. Nici urmă de recenzori, iar dacă admitem că ne-au vizitat când nu eram prezenți la domiciliu, atunci o notificare în acest sens nu am primit.

În al doilea, recenzorii au fost acele persoane care deși trebuiau să își facă onest munca, au recurs la multe încălcări, asumându-și chiar completarea de la sine a formularelor unei sau altei persoane cu răspunsurile dorite. Cel mai des acestea s-au referit la limba vorbită, adică româna sau moldoveneasca. Aceste acte de samovolnicie au dus la falsificarea datelor din mai multe formulare, iar drept consecință, persoanele care au recurs la așa gen de încălcări ar trebui să fie trase la răspundere.

De asemenea, majoritatea recenzorilor au fost persoane angajate temporar în acest exercițiu statistic, adică cei care au vrut să facă un ban în plus. În același timp, multe din datele care urmau a fi introduse în acel formular purtau un caracter confidențial sau personal. Spre exemplu, în contractul meu de muncă este stipulat că acest document este unul confidențial și nu poate fi făcut public, în caz contrar eu risc să fiu pedepsit. Astfel, apare o întrebare: Dacă recenzorul este vecinul meu, cum pot să fiu sigur că informația primită nu o va folosi în alte scopuri sau o va face publică și altor membri ai comunității din care fac parte? Anume din acest motiv, mulți cetățeni ai Republicii Moldova au refuzat să ofere răspuns la mai multe întrebări.

Spre exemplu, cetățenii erau întrebați dacă dispun de televizor, frigider, calculator, etc. Mai mult, recenzorii cereau informație referitoare la marca utilajului și prețul ei, precum și alte date tehnice. Acum mă întreb: este un recensământ al populației și al locuințelor sau al mărcilor de electrocasnice deținute de cetățenii Republicii Moldova?

În țara noastră sunt diverse instituții de stat specializate într-un domeniu sau altul, care dețin anumite baze de date cu informația respectivă despre fiecare cetățean în parte. Mai mult, aceste baze de date sunt corelate între ele. Tot de ce a avut nevoie țara noastră a fost un sistem informațional pe măsură care să permită automatizarea acestor informații, astfel obținându-se mult mai rapid răspunsuri la unele întrebări din formularul de chestionare. Un caz concret este suprafața bunului imobil, informație deținută de Î.S. „Cadastru”. Metoda tradițională de recenzare presupune prea multă implicare din partea factorului uman, ceea ce presupune foarte multe abateri și încălcări. Asupra acestui fapt cred că autoritățile au de lucru și sper să învețe din greșelile comise în acest an.

Vreau să concluzionez. Cetățeanul este unicul „judecător” în stare să dea o notă unui proces sau altul, iar în cazul de față o mare parte a populației Republicii Moldova a acordat o notă negativă recensământului din acest an. Luând în considerație toate cazurile de încălcare a regulilor de desfășurare a recensământului, aceste date nu vor reflecta în proporție de sută la sută realitatea.