În scrisoare, miniștrii afacerilor europene din Franța, Germania, Țările de Jos, Belgia, Cipru, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Grecia, România, Slovenia și Spania au cerut Comisiei să respecte promisiunile de a crea un organism european specializat în combaterea manipulării și ingerinței informațiilor străine, transmite CaleaEuropeană. 

„Amenințările în creștere de ingerință străină și intervențiile perturbatoare în dezbaterile publice în timpul evenimentelor electorale cheie reprezintă o provocare directă la adresa stabilității și suveranității noastre”, se arată în scrisoare, consultată de Reuters.

„Incidentele recente necesită o acțiune urgentă și unită pentru a apăra viitoarele alegeri din UE”, mai este precizat în epistolă.

Cele 12 țări îndeamnă Comisia Europeană „să preia inițiativa prin valorificarea deplină a competențelor prevăzute în Actul privind serviciile digitale”.

Actul privind serviciile digitale este considerat a fi o premieră mondială în domeniul reglementării digitale deoarece niciun alt act legislativ nu are acest nivel de ambiție în ceea ce privește reglementarea platformelor și supravegherea online, menținând în același timp principiile de bază ale pieței interne.

Potrivit acestui regulament, platformele sunt obligate:

• să ia măsuri pentru a aborda riscurile legate de diseminarea conținutului ilegal online
• să dispună de un mecanism prin care utilizatorii să semnaleze conținutul ilegal și să acționeze prompt în urma notificărilor

În cazul în care companiile încalcă Actul privind serviciile digitale, acestea sunt pasibile de sancțiuni proporționale cu dimensiunea lor:

• întreprinderile cu mai puțin de 45 de milioane de utilizatori activi pot primi sancțiuni, inclusiv amenzi, astfel cum se prevede în dreptul intern al statelor membre
• întreprinderile cu mai mult de 45 de milioane de utilizatori activi pot primi amenzi de până la 6% din cifra lor de afaceri globală

Apelul lor vine în contextul în care Uniunea Europeană va fi martora alegerilor legislative anticipate din Germania, programate pentru 23 februarie, dar și a alegerilor prezidențiale din Polonia, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, și a celor din România. 

La începutul acestui an, Varșovia anunța că a identificat o grupare rusă însărcinată cu influențarea alegerilor din Polonia prin dezinformare și încurajarea instabilității.

„Rusia duce un război cibernetic contra Poloniei. Suntem țara cea mai atacată din Uniunea Europeană și alegerile vor fi un test de supraviețuire pentru democrația poloneză”, menționa vicepremierul Krzysztof Gawkowski, făcând referire la scrutinul programat pe 18 mai. 

Tot în luna mai vor fi chemați la urne pentru a-și alege președintele și românii, după ce Curtea Constituțională a fost nevoită să anuleze, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui țării.

În motivarea CCR se arată că „procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

nstituția cu rol de gardian al Constituției a mai justificat că, în cadrul alegerilor prezidențiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.