În primăvara acestui an scriitorul Vladimir Beșleagă a ajuns în satul Miron Costin, situat în apropiere de orașul Roman.

În satul din județul Neamț, în care a locuit familia cronicarului Miron Costin, și care astăzi îi poartă numele, am ajuns împreună cu scriitorul Vladimir Beșleagă și soția sa Alexandra, la sfârșitul lunii martie.

Am trecut cu emoții Râul Prut prin punctul de trecere Sculeni, moment în care scriitorul și-a amintit cum la 16 ani, într-o tabără pentru copii la Cahul, a învățat să înoate în apa Prutului. O altă amintire este legată de o poezie de o mare sensibilitate:

”Avem noi un poet de mare clasă, foarte popular și foarte iubit - Vasile Romanciuc, care are niște poezii de mare frumuseșe, de mare sensibilitate dar are un poem dintr-un singur cuvânt și din patru litere: PRUT, TRUP, RUPT. Același cuvânt cititi în trei feluri. Noi mergem acum să închegăm trupul care a fost rupt.”

Era a doua vizită pe care scriitorul o făcea în localitatea Miron Costin, iar reîntâlnirea cu preotul localități, Gheorghe Agafiței, pe care îl cunoscuse în 1991, a fost una plină de emoții de ambele părți.

Biserica din satul Brănișteni, astăzi Miron Costin, datează de la 1520. Aici își dorm somnul de veci osemintele soției și fratelui lui Miron Costin. Biserica a adăpostit și trupul marelui cărturar, decapitat la Roman din porunca domnitorului Constantin Cantemir, unde a rămas până în anul 1886 când osemintele au fost strămutate la Iași.

”Ne aflăm acum în biserica din satul Miron Costin, unde s-a aflat cripta unde a fost înmormântat logofătul Miron, figură tragică a istoriei noastre, omul cel mai luminat al neamului din acele vremuri. Sunt aici pentru a doua oară am fost cu un grup de colegi în anul 1991, când se împlineau trei secole de la marea tragedie. Mihai Eminescu într-un dialog cu Nicu Gane spunea ”nu e nimic mai interesant pe lumea asta decât istoria poporului nostru, trecutul lui tot, tot este un șir neîntrerupt de martiri”.

În viața mea de om de creație, pornind de la durerile neamului nostru, mai ales de la prigonirile pe care le-a făcut regimul totalitar comunist asupra intelectualității m-a luminat Dumnezeu să purced la realizarea unei cărți despre destinul trist și tragic al lui Miron Costin. Au fost șapte ani de documentare și alți doi ani de lucru zi de zi asupra acestei triste narațiuni. Am publicat cu decenii în urmă doar o parte din roman și abia după aproape 4 decenii am publicat versiunea integrală.

De ce anume ați vrut să vă aplecați asupra destinului acestui cronicar?

”A fost o explicație de ordin de creație. Eu am avut o carte în anul 1971 pe care cenzura totalitaristă mi-a respins-o, mi-a blocat-o, mi-a arestat-o și eu fiind foarte afectat de durerea aceasta, mi-am zis ute ce timpuri trăim noi când intelectualitatea, în acea perioadă,  era persecutată, marginalizată. Gândul m-a dus că asta probabil se repetă pe parcursul istoriei. Cum s-a întâmplat cu logofătul Miron care era un om învățat, diplomat, om politic, poet și în timpul său a fost decapitat de un domnitor care era analfabet, agramat. În perioada aceea eu vedeam o paralelă între situația și atmosfera pe care o trăiam noi în anii 60 și 70 și perioada lui Miron cu atâtea secole de ani în urmă”.

La sfârșitul vizitei în satul Miron Costin, scriitorul a înmânat cele 4 volume ale romanului ”Cumplite vremi” familiei Gheorghe și Aurica Agafiței, preotul din sat, împlinindu-și astfel unul din marile sale visuri.

Apărut la editura Cartier, rezumatul celor 2227 de pagini ale romanului  este unul simplu, după cum a spus directorul editurii, Gheorghe Erizanu: o societate care decapitează cărturarii trăiește cumplite vremi.

Vizita în satul Miron Costin a fost organizată cu sprijinul Primăriei Municipiului Roman și Asociației Pro Basarabia și Bucovina filiala ”Ion Vatamanu” în cadrul proiectului cultural Maluri de Prut ”Basarabia Necunoscută”. În cadrul vizitei scriitorul Vladimir Beșleagă a avut, de asemenea, o întâlnire cu profesorii și elevii Liceului Teoretic ”Vasile Alecsandri” din localitatea Săbăoani și a susținut o conferință dedicată Centenarului Unirii la Biblioteca Muncipală „George Radu Melidon”  din Roman.

Autor: Ina Guțu