"Dorim stabilirea și menținerea de relații bune cu toți vecinii noștri, dar rezolvarea problemei (provinciei Nagorno-Karabah) este condiția sine qua non pentru a restabili relații cu Armenia", a declarat la Baku șeful statului turc într-un discurs televizat.

"În această afacere, ocupanții trebuie să facă primul pas", a adăugat el.

Nagorno-Karabah este o enclavă populată majoritar de armeni, alipită în 1921 la Azerbaidjan de autoritățile sovietice, dar care și-a proclamat unilateral independența în 1991 cu sprijinul Armeniei.

Turcia a închis în 1993 frontiera sa cu Armenia în semn de solidaritate cu Azerbaidjanul și ca represalii pentru sprijinul acordat de Erevan separatiștilor armeni.

Comunitatea internațională consideră că această regiune face parte în continuare din Azerbaidjan.

Războiul dintre azerii și armenii din Nagorno-Karabah a izbucnit în 1988. În pofida acordului de încetare a focului semnat în 1994, ciocnirile armate sunt frecvente în regiune.

În mai, Turcia s-a declarat pregătită să deschidă o "nouă pagină" în relația sa cu Armenia, după ce noul premier de la Erevan, Nikol Pashinyan, a adus în discuție o posibilă restabilire a relațiilor diplomatice dintre cele două țări.

Înainte de alegerea lui Nikol Pashinyan, Armenia respinsese, la începutul lui martie, acordurile de normalizare a relațiilor cu Turcia, acuzând Ankara că nu se poate "debarasa de stereotipuri".

Cele două țări se opun mai ales în privința masacrului armenilor comis de turcii otomani între 1915 și 1917. Armenia consideră că masacrul a fost un "genocid" care, potrivit Erevanului, a făcut circa 1,5 milioane de morți, în timp ce Turcia respinge vehement acest termen.

Sursa: Agerpres