Într-un discurs dedicat strategiei asupra tehnologiilor cuantice, Macron a criticat ceea ce el a numit ''neîncrederea francezilor'' manifestată prin ''căutarea neîncetată a greșelilor'' altora în loc să se dedice inovării și cercetării, chiar cu riscul de a greși.

''Ne-am transformat într-o națiune de 66 de milioane de procurori. Nu în acest mod se înfruntă criza și nici nu se avansează. Oricine face greșeli în fiecare zi. Cel care nu greșește este acela care nu caută sau nu face nimic, ori procedează mecanic ca în ziua anterioară'', a mai spus președintele francez.

În opinia sa, Franța are nevoie de ''bărbați și femei care cercetează, care au capacitatea de a inventa, dar și de a accepta greșelile. Pentru a le corecta cât mai repede posibil și a îmbunătăți. Și acesta este un lucru care face măreață o națiune''.

Declarațiile sale au fost imediat interpretate politic, într-un context marcat de criza provocată de pandemie și de modul în care guvernul de la Paris o gestionează, stârnind critici din partea opozanților, atât de dreapta, cât și de stânga.

''Cu virus sau fără virus, cel puțin un lucru nu se schimbă: înclinația lui Emmanuel Macron de a-i ponegri pe francezi'', spune lidera extremei drepte, Marine Le Pen.

La rândul său, deputatul ecologist Yannick Jadot crede că, prin criticile aduse francezilor într-o perioadă dificilă când aceștia ''fac multe eforturi'', Macron ''nu este la înălțimea responsabilității sale''.

O opinie similară este exprimată de către deputatul de dreapta Eric Ciotti, din partidul Republicanii, care crede că ''Macron are o problemă cu poporul''. ''Criticile francezilor față de acțiunile sale nu sunt cele ale unor procurori, ci ale unor cetățeni informați și liberi'', mai spune acesta.

Nu este prima dată când liderul de la Elysee își admonestează concetățenii. În anul 2018 el a descris Franța drept o țară nereformabilă, afirmând că francezii ''urăsc reformele'' și sunt ''refractari la schimbare''.

Sursa:Agerpres