Potrivit documentului consultat de publicația Financial Times, citată de agenția MIA, care ar urma să fie publicat de Comisia Europeană săptămâna aceasta, regresele sau amânarea reformelor cerute statelor candidate în timpul negocierilor de aderare pot conduce în cazurile cele mai serioase la întreruperea sau suspendarea negocierilor, precum și la redeschiderea unor capitole de negociere deja închise.

În document se propune și creșterea stimulentelor pentru statele candidate care performează în realizarea reformelor, cum ar fi creșterea finanțării europene sau o integrare sporită cu politicile, piețele și programele comunitare în care aceste state au înregistrat progrese.

Potrivit unor oficiali și diplomați, acest document care este un nou potențial subiect de divergențe între statele membre ale UE mai necesită dezbateri, inclusiv asupra modalității prin care statele membre vor putea opri un proces de extindere aflat în desfășurare.

Mai multă claritate în acest proces a fost cerută atât de statele vest-europene care au blocat recent continuarea procesului de extindere a UE către statele din Balcani, cât și de acestea din urmă, care se tem însă că noua inițiativă a Comisiei Europene va crește riscul ca ele să nu mai poată adera deloc la UE.

Franța, împreună cu Olanda și Danemarca, dar în dezacord cu alte state membre, au blocat în octombrie deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, invocând în principal argumentul că aceste state nu au făcut suficiente progrese în combaterea corupției și consolidarea statului de drept.

Potrivit Reuters, Franța a avansat în noiembrie o propunere de revizuire a procesului de aderare, astfel încât statele membre să aibă un cuvânt mai greu de spus în acesta. Comisia Europeană a avut în vedere această propunere, însă în proiectul de document consultat acum și care ar putea fi dezvăluit miercuri nu se regăsesc toate cererile Franței, cum ar aceea ca fondurile europene alocate noilor state membre să provină din cele deja repartizate statelor cele mai sărace deja membre ale UE.

Președintele francez Emmanuel Macron este cel mai vocal dintre politicienii vest-europeni care susțin că ultima extindere majoră a blocului comunitar, când au aderat România și Bulgaria, a fost una grăbită.

sursa: AGERPRES