Deși legislația R. Moldova prevede sancțiuni pentru discursul de ură, acest element de manipulare continuă să persiste în alegeri, a spus președinta Comisiei Electorale, Angelica Caraman:

 „Acum un an, la 27 aprilie, am lansat campania de combatere a sexismului, a violenței și a discursului de ură în campania electorală, pentru că tocmai eram în ajun de alegeri locale generale. Violența bazată pe gen sau discursul de ură sunt niște elemente de manipulare în alegeri, în special pentru publicul care nu este foarte bine informat. Noi suntem astăzi aici pentru ca să fim alături de femei în alegeri și ca să le susținem atunci când au această nevoie și nu doar în campania electorală, dar și în exercitarea mandatului. Atunci când vedem un discurs stigmatizant, un discurs de adiere a unor discriminări pe bază de gen, imediat ar trebui să reacționăm, pentru că tragediile se întâmplă din cauza că nu reacționăm la timp”, a declarat Angelica Caraman.

Propagarea stereotipurilor sexiste în presa audiovizuală și în cea online în special, alimentează acest mediu toxic și alterează procesele democratice și electorale,  a atras atenția președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu.

 „Odioasa crimă care a zguduit țara noastră ne-a amintit pentru a câta oară de cât de fragilă este situația femeii în Rep. Moldova. Astfel de abordări nu-și mai au locul într-o societate. Spun toate aceste lucruri pentru că propagarea și menținerea acestor stereotipuri în presa audiovizuală și în cea din online în special, alimentează acest mediu toxic și alterează procese democratice și procese electorale. Sper să vedem că tot efortul nostru să producă schimbări și la nivel de societate. Astfel încât femeile să nu fie descurajate, dominate și timorate de deznădejde ca să prefere să nu facă parte din actul de Guvernare și din procesele electorale”, a explicat Liliana Vițu.

Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, a evidențiat faptul că perioadele electorale sunt momente sensibile în dezvoltarea unei țări și este crucial să fie combătute elementele care promovează ura, frica și dezinformarea:

„Sexismul și discursul de ură nu au loc într-o societate corectă și justă. Atunci când aceste subiecte se infiltrează în discurs politic, aceste elemente toxice subminează întreaga esență a democrației. Rep. Moldova aspiră să se alinieze la standarde și recomandări europene, respectiv noi trebuie să recunoaștem că combaterea sexismului și discursului de ură nu este doar o obligație juridică, ci și un imperativ moral”, a spus Falk Lange.

Datele monitorizărilor Asociației „Promo-LEX” din perioada 2018–2021 atrag atenția asupra faptului că fenomenul discursului de ură are o prezență continuă în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova. Contextul politic și cel electoral este unul favorabil pentru utilizarea discursului de ură, iar dinamica acestuia crește în perioadele preelectorale și electorale. În perioada de monitorizare 5 septembrie – 5 decembrie 2023, au fost identificate 102 cazuri de discurs de ură, exprimate în mass-media, în cadrul evenimentelor publice, în rețelele de socializare, în aplicații mobile etc.