Președintele Nicolae Timofti a semnat joi, 8 decembrie 2016, decretul privind numirea lui Eduard Harunjen în funcția de procuror general al Republicii Moldova, după ce în ajun acesta a fost selectat dintr-o listă de 6 candidați de către Consiliul Superior al Procurorilor. În aceeași zi, Eduard Harunjen a și depus jurământul în fața președintelui Nicolae Timofti, iar presa a aflat post-factum despre aceasta. 

Numirea lui Eduard Harunjen în calitate de procuror general a fost criticată de cei doi foști candidați la alegerile prezidențiale Igor Dodon și Maia Sandu. Igor Dodon a declarat că va depune eforturi ”pentru a schimba persoana numită cu un alt candidat care va fi ales în baza unui nou concurs din afara schemelor oligarhilor de la guvernare”. Pe de altă parte, președinta PAS Maia Sandu consideră că numirea lui Eduard Harunjen, care ar fi agreată de Vlad Plahotniuc, ar fi fost parte a înțelegerii care i-a adus lui Igor Dodon sprijinul Partidului Democrat și al instituțiilor statului în alegerile prezidențiale.

***

16 judecători au depus marți, 6 decembrie 2016, cereri de demisie Consiliului Superior al Magistraturii. Sistemul judecătoresc se confruntă în prezent cu un val de demisii, după ce a fost făcut public un proiect de lege prin care judecătorilor urmează să li se retragă privilegiile de care beneficiază în prezent la pensionare.

Ca urmare a majorării salariilor magistraților, pensiile acestora în condițiile legii în vigoare ar putea ajunge până la 18 mii de lei, iar după implementarea reformei pensiilor s-ar putea reduce la jumătate, susține analistul Vlad Țurcanu. El a explicat în cadrul emisiunii ”Ora de vârf” de la Radio Chișinău că o altă cauză ar fi faptul că magistrații se simt amenințați în contextul recentelor arestări ale unora dintre colegii lor în legătură cu spălarea de bani de proporții din Federația Rusă sau persecutați din motive politice cum este cazul judecătoarei Domnica Manole.

***

Comisia parlamentară de anchetă privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău nu a constatat circumstanțe și temeiuri juridice pentru rezilierea sau declararea nulității contractului de concesiune, a declarat deputatul Anatolie Zagorodnîii, în cadrul audierilor parlamentare de joi, 8 decembrie a.c. Patru din cei nouă membri ai Comisiei au elaborat însă un raport alternativ în care se constată că aeroportul este o întreprindere profitabilă și a fost dată în concesiune cu unele abateri fără să existe un studiu de fezabilitate.

Amintim că Aeroportul Internațional Chișinău a fost concesionat în 2013 pe o perioadă de 49 de ani unei companii din Rusia, după care a fost transmis companiei Avia-Invest despre care s-a scris că ar fi controlată de Ilan Shor. În cadrul unor audieri parlamentare anterioare, directorul CNA Viorel Chetraru a declarat că o parte din banii furați din sistemul bancar s-ar regăsi în investițiile de la Aeroport.

***

Tot joi, 8 decembrie 2016, Parlamentul a organizat audieri pe marginea scandalului legat de alimentarea copiilor în instituțiile de învățământ din Chișinău. Deputații socialiști au depus și o moțiune simplă împotriva ministrului liberal al educației Corina Fusu. Subiectul legat de trucarea licitațiilor pentru aprovizionarea cu alimente a școlilor și grădinițelor din mun. Chișinău a fost discutat și la tradiționala ședință operativă de luni de la primărie. Agenții economici bănuiți că au livrat produse necalitative în grădinițele din municipiul Chișinău continuă să le furnizeze și în prezent, potrivit șefului direcției municipale de Sănătate, Mihai Moldovanu, deoarece contractele cu aceste firme nu pot fi reziliate.

***

În Republica Moldova va funcționa un Oficiu de Legătură NATO, potrivit unui acord ratificat vineri, 9 decembrie a.c., de Parlament, după dezbateri îndelungate în care opoziția de stânga a criticat proiectul, pe motiv că astfel ar fi încălcată neutralitatea țării. Autoritățile dau însă asigurări că acest Acord este unul strict civil și are scopul de a valorifica a potențialul de cooperare cu NATO.

Acordul privind deschiderea Oficiului de Legătură NATO la Chișinău a fost semnat de premierul Pavel Filip și secretarul General al NATO Jens Stoltenberg la 29 noiembrie la Bruxelles.

***

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) va trece sub control parlamentar, iar directorul instituției va fi numit în funcție de către Parlament pentru un mandat de cinci ani. Totodată, Serviciul Protecție și Pază de Stat (SPPS) este redenumit în Centrul de Protecție și Pază de Stat și trece din subordinea șefului statului în cea a Serviciului de Informații și Securitate, dar cu păstrarea unui statut autonom. Tot în subordinea SIS trece și Serviciul de Stat de Curieri Speciali, care este responsabil de corespondența parlamentară, prezidențială și diplomatică care constituie secret de stat. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat vineri seara de majoritatea parlamentară.

***

Proiectul de reformare a sistemului de pensii a fost votat vineri, 9 decembrie, în prima lectură, cu votul celor 53 de deputați ai majorității parlamentare. Acesta prevede majorarea graduală a vârstei de pensionare, cu șase luni anual începând de la 1 ianuarie 2017, timp de zece ani, femeile urmând să iasă la pensie la 62 de ani, iar bărbații – la 65. La stabilirea pensiei va fi luată în calcul valorizarea venitului mediul lunar asigurat, realizat după 1 ianuarie 1999.

Pensiile vor fi calculate după noua formulă începând cu 1 aprilie 2017, fiind recalculate și pensiile stabilite anterior. Totodată se prevede majorarea stagiului necesar de cotizare – pentru femei de la 30 de ani până la 33 de ani, iar pentru bărbați de la 33 de ani până la 36 de ani.

***

Ministrul de externe Andrei Galbur a participat săptămâna aceasta la o reuniune ministerială a OSCE, care a avut loc la Hamburg, în Germania, în perioada 8 – 9 decembrie 2016. El a declarat în discursul rostit în cadrul reuniunii că autoritățile de la Chișinău se pronunță pentru discutarea statutului regiunii transnistrene și a altor probleme politice, subiecte care au fost respinse până acum în cadrul negocierilor de reprezentanții Tiraspolului și ai Moscovei. 

Șeful diplomației de la Chișinău a menționat importanța reluării, după o pauză de doi ani, a procesului de negocieri în formatul "5+2" și a anunțat că documentul conceptual de reglementare a conflictului transnistrean trebuie să se bazeze pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în perimetrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional.

Andrei Galbur a reiterat și necesitatea retragerii trupelor și munițiilor Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a inițierii unor discuții în vederea transformării actualei operațiuni de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat international.