Companii din Republica Moldova au continuat să intermedieze vânzări de piese de avion în Rusia și în 2023, în ciuda sancțiunilor europene (Revista presei)
-
01 Februarie 09:36
Companii moldovene au continuat să intermedieze vânzări de piese de avion în Rusia și în 2023, în ciuda sancțiunilor europene, arată o investigație a Europei Libere. UE a spus că este „îngrijorată” de relatările despre eludarea sancțiunilor și că guvernul de la Chișinău ar trebui să ia măsuri.
Investigația Europei Libere arată că trei companii din R. Moldova au vândut, în 2022 – 2023, unor companii aeriene din Federația Rusă componente pentru avioane în valoare de circa 15 milioane de dolari. Acest lucru a fost posibil pentru că R. Moldova nu a aderat la regimul de sancțiuni anti-ruse în domeniul aviației, pe care Uniunea Europeană l-a adoptat ca răspuns la invazia rusească la scară largă în Ucraina, în 2022. Date ale Serviciului Vamal al Federației Ruse examinate de Europa Liberă arată că tranzacțiile prin intermediul firmelor moldovene au început la câteva luni de la startul invaziei.
Capcana pseudo-neutralității amenință R. Moldova și în 2024, este titlul editorialului lui Mihai Isac publicat de Deschide.md. Autorul observă că pregătirea unui referendum privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană a trezit furia taberei pro-ruse din estul Prutului care încearcă să deturneze atenția opiniei publice folosind argumente false, invocând sacralitatea neutralității. Promotorii falsei neutralități ignoră voit prezența trupelor de ocupație rusești din estul R. Moldova. Neutralitatea este prezentată populație R. Moldova într-un mod fals și este prost înțeleasă ca un scut împotriva tuturor relelor. Mihai Isac mai remarcă faptul că neutralitatea folosită în mod samavolnic de către partidele pro-ruse a dus și slăbirea Armatei Naționale, organism care nu își poate juca rolul de apărare a R. Moldova. Timp de aproape 30 de ani, forțele politice au preferat să aloce sume foarte importante de bani unui aparat de represiune îndreptat împotriva opozanților politici, indiferent de perioada electorală, decât Armatei Naționale. După publicistul de la deschide.md, R. Moldova trebuie să se lepede de această pseudo-neutralitate și să conștientizeze necesitatea unei colaborări mai aprofundate cu statele partenere. Apropierea de UE și NATO vin, practic, la pachet, fiindcă nu poți avea relații bune cu Uniunea Europeană și relații proaste cu NATO. Populația și elita politică din R. Moldova ar trebui să conștientizeze că orice vot acordat pentru o pseudo-neutralitate este un vot care condamnă generațiile viitoare la o servitute geopolitică și la un viitor controlat de Kremlin, conchide Mihai Iasc.
Cine face jocurile pe piața gazelor din Moldova, se întreabă Mold-Street. Piața distribuției și furnizării gazelor naturale din Republica Moldova este în continuare controlată de Moldovagaz și firmele afiliate, arată datele Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Astfel la începutul anului 2024 pe piață sunt 24 de întreprinderi care dețin licența pentru furnizarea gazelor naturale și 20 de companii au licența pentru distribuția metanului.
Moldovagaz și companiile afiliate dețin aproape 97% din piață, subliniază Mold-Street. Cota cea mai mare de piață la furnizarea de gaze revine SA Moldovagaz (50% - Gazprom, 35,33% - Guvernul Republicii Moldova) cu 92,85%, la care se adaugă și cota de 1% a firmei Rotalin Gaz Trading SRL, respectiv cota pe piața reglementată este de 93,85%. Potrivit ANRE pe piața reglementată mai activează încă trei companii: Nord Gaz Sîngerei SRL (cu o cotă de 0,28%), Lăcătuș SRL (0,04%) și Sălcioara - Vascan SRL (0,06%), care împreună au o pondere de doar 0,38% din total. Restul de 5,77% din piață este împărțită de 7 companii ce furnizează gaze la tarife nereglementate.
În ediția tipărită a Ziarului de Gardă, aflați despre proiectul de aprovizionare cu apă a gospodăriilor oamenilor din satul Cobani, de milioane, dar fără finalitate. Potrivit primăriței satului Cobani, stația de epurare și canalizare, incluse în proiect, nu există. Tot în această ediție, găsiți interviul cu Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, jurnaliștii răpiți la Tiraspol, care au vorbit despre această experiență și despre cum au reușit să facă față presiunilor și unui interogatoriu de două ore și jumătate la sediul așa-numitului „minister al securității” de la Tiraspol.