Autorul avertizează însă că nu există nicio claritate în privința provenienței banilor achitați pentru gazul ce urmează să ajungă în Transnistria. 

Acum Chișinăul condiționează tranzitul gazului pentru Transnistria prin teritoriul controlat de autoritățile constituționale.

„În primul rând, Tiraspolul trebuie să achite pentru acest tranzit în lei moldovenești și în avans. În al doilea rând, Chișinăul a transmis regimului separatist o listă cu condiții pe care Tiraspolul trebuie să le îndeplinească imediat dacă vrea ca Guvernul moldovean să nu blocheze schema de livrare a gazelor identificată de separatiști: eliberarea deținuților politici (conform listei transmise de Chișinău), rezolvarea problemelor liceului românesc din Râbnița (regimul separatist impune tarife exagerate), păstrarea televiziunii publice moldovenești în rețelele de cablu din Transnistria și scoaterea posturilor de control instalate ilegal de regimul separatist”.

„Pe când ceasul potrivit pentru R. Moldova ca să deschidă primele capitole de negocieri cu UE?” – explică negociatoarea-șefă a R. Moldova, Cristina Gherasimov, în cadrul podcast-ului video „Pe Agendă”, al Europei Libere.

Chișinăul, care a depus cerere de aderare acum aproape trei ani la scurt timp după Ucraina, vrea să deschidă până la sfârșitul președinției poloneze a Consiliului Europei primele două grupuri de negocieri (cunoscute și drept clustere): unu și șase. Primul cluster include principii fundamentale precum statul de drept, justiția, probleme economice și criterii politice, iar cel de-al șaselea se referă la relațiile externe.

În reformele din justiție, afirmă Gherasimov, care e și vicepremier pe Integrarea Europeană, R. Moldova parcurge o „cale lungă”.

Comisia Europeană s-a arătat deschisă să ajute R. Moldova să se „miște mai rapid” și în procesul de evaluare externă a procurorilor, pus pe pauză din cauza stopării finanțării USAID. Dar nu există încă „certitudinea că procesele vor fi preluate integral de către Comisia Europeană în ce ține de finanțare”, a declarat Gherasimov.

„Cine plătește pentru gazele care urmează să ajungă în regiunea transnistreană?” se întreabă într-un articol Ziarul de Gardă. Articolul face trimitere la răspunsul Chișinăului.

Guvernul de la Chișinău evită să vorbească despre „creditul” rusesc care a fost invocat de liderul separatist Vadim Krasnoselski atunci când a anunțat despre cum va fi asigurată în continuare regiunea transnistreană cu gaze naturale, având în vedere că a refuzat ajutorul autorităților constituționale și al Comisiei Europene de 60 de milioane de euro, se menționează în articol.

Întrebat cine ar urma să plătească, în final, pentru gazele naturale care ar urma să fie livrate de compania maghiară MET Gas and Energy Marketing AG și dacă Guvernul știe de unde va lua banii compania din Dubai JNX General Trading L.L.C, care va achita, purtătorul de cuvânt al Executivului, Daniel Vodă, a spus că Guvernul „nu vrea să-și asume responsabilitatea pentru o soluție pe care o considerăm nepotrivită”.

Decizia de fuzionare a Procuraturii Anticorupție (PA) cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a stârnit mai multe controverse în spațiul public se arată într-un articol publicat de Jurnal TV.

Printre primele persoane care s-au opus a fost chiar șefa PA, Veronica Dragalin, care a calificat decizia drept o încercare a PAS de a o elimina din sistem. În lipsa unor probe corespunzătoare, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat afirmațiile, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, drept „gratuite” și a spus că în acest fel Dragalin încearcă să paseze responsabilitatea pentru „eșecul lamentabil” al PA și să-și facă un loc în politica moldovenească, făcând totodată uz de resursele administrative care îi stau încă la dispoziție.