Ministrul Infrastructurii de la Chișinău, Vladimir Bolea, a declarat într-un interviu acordat în studioul RFI, pentru emisiunea Moldova Zoom, că prima vizită externă a premierului moldovean Alexandru Munteanu la București are o semnificație aparte, iar proiectele comune vor transforma în următorii ani frontiera moldo-română într-un șantier care să conecteze cele două țări.

Ministrul infrastructurii a făcut parte din delegația oficială care l-a însoțit pe premier la București și a spus că actualul Guvern de la Chișinău va continua proiectele de infrastructură începute în ultimii patru ani și va dezvolta altele noi, din fondurile oferite de UE, din contribuții proprii și finanțare de România.

Vladimir Bolea spune că în 4 ani vor fi finalizate multe dintre proiectele începute în mandatul precedent al guvernării de la Chișinău.

În septembrie-octombrie 2026 va fi dat în exploatare primul pod construit peste Prut în ultimii peste 60 de ani – podul de la Ungheni-Ungheni, numit simbolic „Podul de flori”. Urmează alte patru poduri din piatră construite peste Prut.

Vladimir Bolea mai spune că unul din proeictele comune dintre România și Republica Moldova este dezvoltarea interconectivității pe segmentul multimodal pentru a deveni împreună un hub important regional pentru refacerea Ucrainei.

Când, mai exact, și cum anume vom adera la UE?- se întreabă într-un  editorial în Ziarul de Gardă,  directoarea săptămânalului, Alina Radu.

Ajungând la București pe data de 4 noiembrie 2025, prima discuție pe care am avut-o a fost cu câțiva jurnaliști de investigație din România. Aveau doar cuvinte de laudă pentru Moldova, pentru  modul în care am depășit atacurile digitale din alegeri și modul în care decurge lupta pentru democratizare la noi. Dar eu am avut o listă mare de îngrijorări. Ceea ce urmează pentru noi e o mare nebunie. „Guvernul Moldovei și-a exprimat obiectivul de a încheia provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028. Comisia se angajează să sprijine acest obiectiv, care este ambițios, dar realizabil, cu condiția ca Moldova să accelereze ritmul actual al reformelor.

Menținerea ritmului reformelor este esențială, fiind consolidată de sprijinul puternic al parlamentului pentru parcursul european al țării după alegerile din septembrie”, a punctat instituția europeană, scrie editorialista.

Păi, dacă avem majoritate parlamentară proeuropeană și guvern proeuropean, de ce mai e nevoie? Perioada de accedere nu înseamnă doar armonizarea legislației, ci și o mulțime de fonduri pentru a realiza reformele și a îmbunătăți standardele de viață. Or, se știe, când vin bani mari, tentațiile ar putea să fie la fel de mari – unele mari, dar greșite.

Discuția despre 2028 e bine să aibă un singur sens și scop: finalizarea reformelor sectoriale profunde, absorbția fondurilor de preaderare, modernizarea și eficientizarea Moldovei. Guvernul va avea astfel misiunea îndeplinită, iar UE nu va avea argumente să nu ne accepte concluzionează Alina Radu în articolul său din Ziarul de gardă.  

Cum a împărțit „Ruskii Dom” noul Parlament de la Chișinău este titlul unui articol publicat de Europa Liberă despre votul din ședinta legislativului de ieri privind  denunțarea unui acord cu Rusia și a închide „Centru Rus de Știință și Cultură” din Chișinău, o organizație acuzată de subversiune și periclitare a securității statului. 

Denunțarea acordului cu Rusia a fost sprijinită, în prima lectură, de 54 deputați ai majorității PAS și 6 deputați ai fracțiunii „Democrația Acasă”, după câteva ore de dezbateri intense. Au votat împotrivă deputații comuniști, cei socialiști, blocul „Alternativa” și Partidul Nostru, în total 35 de voturi. Votul în lectura a doua este așteptat peste 10 zile.

Cunoscut și cu denumirea „Russkii Dom” (Casa Rusă), Centrul Rus de la Chișinău, deschis în 2009, urmează să-și înceteze activitatea la 4 iulie 2026, dacă denunțarea acordului cu Rusia despre funcționarea lui este adoptată și în lectura a doua și este promulgată de președinta Maia Sandu.

Kremlinul a spus că prin denunțarea acordului, autoritățile moldovene ar „continua să nege tot ce are legătură cu Rusia”.

Republica Moldova mai înfige o suliță în propaganda rusă. Parlamentul denunță acordul privind „Ruskii Dom”- este titlul la același subiect al uni articol publicat de Cotidianul.md.

Republica Moldova face un pas decisiv în apărarea propriei suveranități culturale și informaționale. Parlamentul de la Chișinău a votat denunțarea acordului cu Federația Rusă privind funcționarea centrelor culturale, punând astfel capăt prezenței „Ruskii Dom”, o instituție acuzată că a servit drept instrument de propagandă și influență politică sub acoperirea diplomației culturale.

Ministrul Culturii, Cristian Jardan prezent în ședința Parlamentului a enumerat o serie de activități controversate desfășurate de centru, cum ar fi proiecții de filme despre justificarea agresiunii ruse în Ucraina, publicarea de broșuri cu informații denaturate despre conflictul din Donbass, organizarea de tabere pentru tineri în Rusia, inclusiv în Crimeea, și activități de „modelare a trecutului istoric” al Republicii Moldova.

„Scutul Păcii 2025”, la Bălți: Armata Națională trece examenul pentru misiuni ONU- este titlul unui articol publicat de Nord News.

Pe un teren de antrenament de lângă Bălți, strigătele de comandă s-au amestecat cu sirenele ambulanțelor și nori de fum dens. În ciuda ploilor reci de noiembrie, zeci de militari și carabinieri aleargă printre baricade, simulând apărarea unei baze, dispersarea unei mulțimi furioase și acordarea primului ajutor unui „rănit” întins pe câmp. Este atmosfera exercițiului „Scutul Păcii 2025” — un test riguros de trei săptămâni, desfășurat între 26 octombrie și 13 noiembrie potrivit reportajului Nord News.

Examenul s-a desfășurat în regim non-stop, cu scenarii atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Fiecare etapă a fost urmărită și evaluată de experți internaționali veniți din Bosnia și Herțegovina, Japonia, România, Armenia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Malta, Italia, Franța, Suedia și Azerbaidjan.

Certificarea Conceptului Capabilităților Operaționale este o condiție pentru ca Republica Moldova să trimită contingente în misiuni sub egida ONU.