Asociația Promo-Lex a anunțat pe 11 februarie eliberarea lui Malîșev, după ce Chișinăul a cerut Tiraspolului să elibereze mai mulți deținuți din stânga Nistrului. La două ore distanță, avocatul Vadim Vieru de la Promo-LEX a confirmat pentru Europa Liberă și eliberarea lui Menzarari. Acesta fusese răpit în 2020 de pe teritoriul Republicii Moldova, alături de alți trei bărbați, și acuzat de „spionaj”. Doi dintre ei au fost eliberați în aceeași zi, iar Adrian Glijin pe 7 aprilie 2023, însă Menzarari a rămas în detenție până acum. Anton Malîșev a fost răpit pe 8 februarie 2023. Bărbatul, în vârstă de 34 de ani, originar din orașul Slobozia, a fost condamnat acum un an la 21 de ani de închisoare pentru trafic de droguri. Avocatul Vadim Vieru, directorul programului „Drepturile omului” la asociația Promo-Lex, a spus Europei Libere că „există dubii că fapta a fost comisă de el”.

Condiție pentru tranzitul gazului rusesc: Primul deținut a fost eliberat; Chișinăul reiterează numele a încă 7 persoane, titrează Jurnal.md. Deținutul Anton Malîșev a fost eliberat din custodia structurilor transnistrene, după aproape doi ani de detenție nelegitimă, informează asociația Promo-Lex. Biroul politici de reintegrare reiterează apelul către Tiraspol privind eliberarea tuturor cetățenilor Republicii Moldova care continuă să fie deținuți ilegal în regiunea transnistreană, printre care: Ermurachi M., Dimov Al., Zaharov O., Kuzmiciov Gh., Pogorlețchii V., Derebcinschi S. ș.a”.

Gazul european din ajutorul de urgență pentru Transnistria s-a epuizat. Regimul separatist pro-rus de la Tiraspol a respins oferta UE de a continua livrarea gazelor în schimbul democratizării regiunii. Regimul separatist preferă o schemă prin Dubai și Ungaria, scrie Vitalie Călugăreanu într-o analiză pentru DW. Regimul separatist a tăcut în privința ofertei condiționate a UE până luni, 10 februarie. În paralel, a consumat gazul din ajutorul de urgență oferit de UE și a încercat să acrediteze ideea că reapariția gazului în conductă s-ar datora Kremlinului (nu UE) și că Rusia ar urma să ofere un credit pentru procurarea gazelor pentru regiunea transnistreană. Abia după ce Chișinăul i-a dat de înțeles că presiunea gazului în rețea ar putea să scadă imediat din cauza atitudinii sfidătoare și a manipulării la care s-a dedat, liderul separatist pro-rus de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a mulțumit timid UE pentru ajutor în cadrul unei intervenții publice. Anterior, după o vizită la Moscova, liderul separatist de la Tiraspol se lăuda că Rusia va livra „gaz umanitar” regiunii transnistrene – o schemă care a fost blocată însă de Chișinău, deoarece reprezenta o amenințare la adresa securității statului. Acum, liderul separatist Krasnoselski nu vorbește de „gaz umanitar” rusesc, ci mulțumește Rusiei pentru un „credit pentru gaz”, dar fără a deschide parantezele. Conform informațiilor deținute de DW, ar fi vorba de un „ajutor” rusesc în valoare de 50 de milioane de dolari pentru achiziția de gaze. Rusia și administrația separatistă au identificat schema prin care gazul să ajungă în Transnistria - una cu firme din Dubai și Ungaria prin care Transnistria își va asigura necesarul de gaze. Chișinăul are nevoie de un răgaz de câteva luni pentru a se decupla de Cuciurgan, notează autorul. În plus, lăsarea Transnistriei fără gaz prin blocaje impuse de Chișinău ar fi exact ceea ce își dorește Rusia, care urmărește deturnarea responsabilității pentru criza pe care ea a generat-o prin sistarea livrărilor de gaze către Transnistria pe 1 ianuarie 2025. Ținta Kremlinului este destabilizarea întregii Moldove în ajunul alegerilor parlamentare din 2025 și propulsarea în legislativ a unei majorități obediente, care să blocheze aderarea țării la UE, atenționează DW.

Ziarul de Gardă analizează cariera politică a membrilor Blocului „Alternativa”, format recent din trei partide, dar și echipa lui Alexandr Stoianoglo. „Alternativa „pro-europeană” a unor politicieni cu ștate vechi și trecut pro-rus”, titrează publicația. „Am văzut și am simțit efectele precedentelor guvernări și formațiuni politice”, a declarat Ion Ceban la 31 ianuarie într-o conferință de presă în care, alături de Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și Mark Tkaciuk, a anunțat că „își unesc forțele” pentru a pune bazele unui Bloc Politic pentru care „integrarea europeană este obiectiv major al țării”. Ce a uitat să menționeze însă Ion Ceban e că și el a făcut parte din „fostele guvernări și formațiuni politice”, la fel ca și colegii săi din noul bloc politic, unul dintre ei fiind chiar șef de Guvern timp de un an de zile. Totodată, unii dintre liderii de partid care au anunțat „Alternativa proeuropeană” sunt, de fapt, politicieni cu un trecut pro-rus, cu ștate vechi în politica autohtonă. Detalii găsiți în Ziarul de Gardă.