Republica Moldova se află în top 10 țări cu cele mai proaste drumuri din lume arată cele mai recente date ale raportului anual privind competitivitatea economică globală realizat Forumul Economic Mondial, notează Cotidianul.

Astfel, Republica Moldova se situează pe poziția a 128-a în lume, într-un top care cuprinde 137 de state de pe tot mapamondul. Drumurile din Moldova sunt mai proaste decât cele din țări precum Lesotho, Chad, Gambia, Tadjikistan, El Salvador, Ghana, Zambia, Mali, Tanzania, Uganda, Etiopia, Cambodgia, Sierra Leone, Mongolia, Bangladesh, Liberia, Burundi, Nepal, Zimbabwe sau Venezuela, potrivit raportului. În Europa, drumuri mai proaste decât la noi se găsesc doar la vecinii din Ucraina. Iar la nivel global mai rău stau doar state africane și latino-americane, caracterizate prin sărăcie extremă. În acest clasament România se situează pe locul 68, iar Rusia pe 114, subliniază Cotidianul.

Europa Liberă publică o dezbatere despre corupție și instituțiile statului, cu participarea Liliei Carasciuc, director executiv al Transparency International Moldova. În opinia ei, ”politica se bazează pe corupție. (…) când ajungi în politică pe o cale necinstită, trebuie mereu să menții relația cu corupția. De aceea „Transparency International” a cercetat anul acesta aceste legături. Deci, pe de o parte, „Transparency International” studiază nivelul corupției în diferite țări, fomează ratingul internațional. Pe de altă parte, organizația elaborează ratingul privind nivelul democrației. Din câte cunoaștem, există o astfel de clasificare a țărilor pornind de la nivelul democrației: țările cu democrației dezvoltată, țările cu problemele în democrației și țările hibride, adică cele cu probleme mari în acest sens”. Expert a subliniat că Republica Moldova este ”o țară cu mari probleme și cu elemente de autocrație, ca în statele autoritare”.

În contextul campaniei electorale, analistul Victor Ciobanu subliniază într-un interviu pentru portalul Tribuna că electoratul nu este deloc mobilizat, ”e chiar invers – total debusolat. Lumea cu care discut nu cunoaște nici ce e mixtul, nici ce-i cu acest referendum, nici că va vota cu 4 buletine. E un haos indus cu bună știință de actuala guvernare. Referitor la delimitarea stânga-dreapta, electoratul de stânga e tradițional mai structurat și mai organizat. Cel de dreapta e mai fragmentat, mai fițos, are pretenții față de partide/candidați. Aici tot timpul au fost mai multe partide”, a subliniat analistul.

Presa de la Moscova a făcut haz de vizitele președintelui Igor Dodon la Moscova, scrie Ziarul Național. Publicația observă că acesta a intrat în vizorul postului de televiziune NTV, care pe teritoriul R. Moldova este retransmis chiar de o companie afiliată socialiștilor. Astfel, Igor Dodon a fost comparat cu un „turist” la Kremlin și cu o persoană care nu prea contează. Regizorul Tigran Keosaian, prezentatorul unei emisiuni de politică externă, și-a permis mai multe remarci umilitoare la adresa președintelui Igor Dodon, după întrevederea cu Vladimir Putin. „Putin a intrat în sală și tuturor le-a fost clar cine este țarul și cine e dodonul”, a spus prezentatorul rus, citat de Ziarul Național. 

Primăria Chișinău a decis să aloce cinci milioane de lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind construcția unui complex sportiv în municipiul Chișinău, la propunerea lui Vasile Chirtoca, consilier independent. Arena de gheață ar urma să aibă 7.000 de locuri.  Fostul comunist a argumentat pentru Jurnal de Chișinău că arena ce se construiește de la Stăuceni nu are arenă de gheață, iar banii nu ar fi o problemă. Publicația amintește că Guvernul construiește deja pe bani publici la Stăuceni, pe un teren de aproape 70 de hectare, o arenă, contract câștigat de o firmă din Turcia. Pentru construcția acestui obiectiv, executivul a alocat anul trecut 200 de milioane de lei. Costul total al acestei arene se ridică la 43 de milioane de euro.

”S-au găsit milioanele de la Piața Centrală! 59 milioane lei erau „investiți” într-o bancă”, titrează portalul Mold-Street. Administrația întreprinderii anunța la începutul anului că este în căutare de bani pentru ample lucrări de modernizare a pieței și a spațiilor comerciale, pe care ar urma să le înceapă în anul 2019, adică înainte de alegerile locale. Totodată și administrația capitalei a anunțat că va estima de câți bani e nevoie să aloce în acest scop.

Însă, un audit efectuat de Curtea de Conturi asupra raportului financiar al municipiului Chișinău pe anul 2017 arată că întreprinderea a avut și are sume foarte mari de bani, pe care nu îi folosește însă la reconstrucția și modernizarea Pieței Centrale, ci în alte scopuri. Astfel o sumă de circa 59 de milioane lei, acumulată din dividendele neachitate în bugetul municipal au fost folosiți sub formă de "investiții financiare în părți neafiliate", constată Curtea de Conturi, subliniază publicația Mold-Street.