Adevărul Moldova reține comentariul președintei Maia Sandu despre eventualitatea unui război. În contextul situației tensionante din regiune, președintele Maia Sandu le sugerează cetățenilor să fie alerți, dar să nu cadă pradă panicii. Șefa statului spune că Republica Moldova este o țară pașnică și nu-și dorește implicarea în conflicte externe.

Ucraina, un Afganistan al Europei? Se întreabă Petru Grozavu în Ziarul de Gradă. Rusia și NATO continuă să își pună nervii la încercare. La mijloc nu mai e doar Ucraina, subliniază autorul. Ucraina devine doar un motiv. Un război al Rusiei cu Ucraina, chiar dacă va fi să se limiteze doar la această arie geografică, deja e un mare pericol pentru pacea Europei. Pacea pe pământ niciodată nu a fost prea multă. Cel puțin, nu într-atât de multă, ca să nu ținem la ea. Și atunci de ce am accepta, cu atâta calm și seninătate, să ni se ia și cea care ne-a mai rămas? Criza din jurul Ucrainei a devenit o nouă provocare pentru pace, atrage atenția editorialistul de la Ziarul de Gradă.

Moscova își permite să ridice TONUL la Maia Sandu, după ce șefa statului a spus că Rusia a fost implicată în RĂZBOIUL de pe Nistru din 1992, scrie  Ziarul Național. Moscova a îndemnat conducerea R. Moldova să se concentreze pe soluționarea problemelor din relațiile bilaterale și pe conferirea unei dinamici pozitive procesului de reglementare în Transnistria, în loc să critice prezența forțelor de menținere a păcii în regiune, a relatat agenția TASS.

Și Cotidianul remarcă faptul că Moscova este deranjată că prezența forțelor ruse în Transnistria este criticată de conducerea Republicii Moldova. Un oficial din Ministerul rus de Externe a spus, joi, că o îndeamnă pe președinta Maia Sandu și „pe ceilalți parteneri moldoveni” să renunțe la asemenea afirmații „care sunt departe de realitatea istorică” și să se concentreze pe rezolvarea problemelor bilaterale, unele dintre acestea fiind „create artificial de Chișinău”, după cum a acuzat reprezentantul diplomației din Federația Rusă.

Fostul ambasador al Republicii Moldova la București, Mihai Gribincea, într-un comentariu pe Facebook, anticipează că „probabil Rusia, fără pic de rușine, va răspunde NATO, așa cum a făcut-o mai devreme, că trupele ruse în Moldova sunt „pacificatoare” și se află în Transnistria legal”.„Pentru a-i împrospăta memoria lui Lavrov”, diplomatul moldovean a postat două documente la subiectul aflării trupelor ruse în Moldova, elaborate de ministerele de externe rus și moldovenesc în anul 2013. În documentul MAEIE se precizează că Rusia și-a exprimat „disponibilitatea principială” de a-și retrage armata din Republica Moldova încă în acordul ruso-moldovenesc din 21 iulie 1992. Ulterior, această disponibilitate a fost confirmată în cursul negocierilor din 1994, 1996, 1998, în mai multe documente ale OSCE. În 1999, în cadrul summit-ului OSCE de la Istanbul, a fost adoptată o Declarație, în care se menționa: „Salutăm angajamentul Federației Ruse de retrage forțele rusești de pe teritoriul Moldovei până la sfârșitul anului 2002”. Cu toate că procesul de retragere a trupelor ruse s-a desfășurat în anii 2001-2004, până în prezent nu a avut loc finalizarea acestui proces.

Aneta Grosu se întreabă în Ziarul de Gradă când, unde, de ce s-a pierdut echitatea de care, în aceste timpuri grele, oamenii au extrem de multă nevoie. Autoarea se referă la îndemnizațiile de merit. Ultimul eveniment de acest fel a fost  dedicat acordării indemnizației de merit pentru realizări deosebite și pentru recompensarea unor activități de notorietate în domeniul culturii. 

Deci, „indemnizația de merit este o formă de sprijin bănesc, din bugetul de stat, ce se acordă pe viață pentru merite în domeniul creației personalităților notorii care au împlinit vârsta de 60 de ani”. Cuantumul lunar al indemnizației de merit este egal cu un salariu mediu pe economie, acum – 9900 de lei, și este neimpozabil.

Dacă la Ministerul Culturii se găsesc bani pentru astfel de indemnizații, de ce alte ministere (al Sănătății, al Muncii, al Educației) nu ar identifica fonduri pentru persoanele notorii din aceste sfere, mai ales pentru cei care ne-au dat carte și sănătate? Se întreabă autoarea.

Mircea V. Ciobanu constată în Gazeta de Chișinău moartea presei literare. Revista literară și Sud-Est cultural, două dintre puținele publicații de cultură din Chișinău, nu vor fi finanțate în acest an de Ministerul Culturii. Singurul proiect susținut a fost al Contrafortului. Dar acum câteva zile revista a anunțat că-și încetează apariția. Autorului i  se pare iresponsabilă miza instituțiilor culturale pentru activitățile trecătoare, ignorând valorile durabile, care pot fi dovezi în timp ale trecerii noastre prin lume. În lista proiectelor câștigătoare din acest an, printre multe acțiuni efemere – majoritatea: festivaluri și concerte – „cultura scrisă” abia de își găsește loc, iar din cele cinci proiecte acceptate în acest domeniu, doar unul susține o publicație literară (cultură scrisă), celelalte referindu-se tot la genul („promoțional”) logoreic. Argumentul ar fi „promovarea” literaturii, doar că, pentru a fi promovată, literatura trebuie să existe, în formula unor cărți sau reviste, menționează mIrcea V. Ciobanu.