Presa de la Chișinău scrie despre vizita efectuată de președintele României, Klaus Iohannis. "Republica Moldova și România reintră într-o interacțiune firească, frățească și deschisă" titrează Jurnal de Chișinău, citând-o pe președinta Maia Sandu.

Ziarul Național preia declarația vicepreședintelui Parlamentului de la Chișinău, Alexandru Slușari, de naționalitate rusă, care consideră că e de datoria tuturor cetățenilor din Republica Moldova să recunoscă un adevăr: "România, în momentele grele pentru R. Moldova, a venit în permanență cu un ajutor real, consistent și nerambursabil".

Când se va termina pandemia în Moldova? – un articol semnat de experta Ala Tocarciuc pentru agenția IPN. Potrivit expertei, pandemia se va termina atunci, când cel puțin 60-70% din populație va avea imunitate de grup la COVID-19. Această imunitate poate fi atinsă pe mai multe scenarii. Primul - imunizarea naturală, cu formare de imunitate după boală. Al doilea - imunizarea prin vaccinare împotriva COVID-19. Și al treilea scenariu de atingere a imunității de grup este cel mix. În Moldova, acum mergem pe primul scenariu și obținem imunitate naturală împotriva virusului și vom continua până la primirea vaccinului. Conform prevederilor OMS, primele doze de vaccin ar fi să ajungă în Moldova în trimestrul doi al anului 2021. Astfel, perioada de imunizare se va extinde până la disponibilitatea vaccinului la scară largă și imunizarea masivă a populației, adică până aproximativ în 2023. Însă, experta conchide că acesta nu este un scenariu pesimist.

Redacția de la Chișinău a DW face o retrospectivă a anului economic 2020 în R. Moldova, puternic marcat de pandemia de COVID-19 și de o secetă severă. În doar câteva luni de la debutul pandemiei de COVID-19 și instituirea stării de urgență la nivel național și internațional, tendințele economice și-au schimbat traiectoria. Astfel, Guvernului de la Chișinău i-a revenit misiunea de a gestiona o criză economică fără precedent, amplificată de secetă și instabilitate politică. Pandemia a avut un impact dezastruos pentru mediul de afaceri. Transportul, HoReCa, turismul, comerțul, serviciile au fost cele mai afectate ramuri, în care s-au închis numeroase afaceri și s-au disponibilizat mii de salariați. Însă, amploarea crizei economice a început să se vadă abia în toamnă. Potrivit datelor Ministerului Economiei și Infrastructurii, criza pandemică a generat o contracție de 14% a economiei naționale în trimestrul II al anului 2020 și de 7,2% în primul semestru. Majoritatea sectoarelor economice au contribuit negativ la evoluția PIB-ului, cele mai afectate fiind comerțul intern, industria, transporturile, construcțiile, HoReCa etc. Majoritatea companiilor și-au diminuat activitatea investițională, fiind constrânse de insuficiența mijloacelor financiare. Salvarea pentru economie a venit ca de obicei din partea migranților. Astfel, transferurile de bani din diasporă au crescut în fiecare lună consecutiv. Doar în septembrie 2020 diaspora a transferat prin intermediul băncilor cu 48,1% mai mult decât în septembrie 2019. Seceta din 2020 a afectat puternic una din principalele ramuri ale economiei – agricultura. Condițiile climaterice nefavorabile au determinat scăderea esențială a volumului producției agricole, astfel că doar în ianuarie-septembrie 2020 acesta s-a diminuat cu 25,3%. Constrânși de pierderile suferite și de insuficiența resurselor pentru activitate, agricultorii au ieșit la proteste împotriva Guvernului, iar la final de an au ajuns cu tractoarele la Parlament.

„Atenție: propaganda pro-Kremlin a revenit la unele televiziuni din Moldova, titrează Gazeta de Chișinău. La ultima ședință din acest an, deputații socialiști, cei din partidul „Șor” și din platforma „Pentru Moldova” au modificat Codul serviciilor media audiovizuale și au permis retransmiterea programelor informative și analitice ale posturilor de televiziune din Federația Rusă, care erau interzise până atunci. Imediat după publicare amendamentelor în „Monitorul Oficial”, televiziunile controlate de PSRM au început să retransmită știrile și emisiunile informative ale unor posturi TV din Rusia, recunoscute la nivel european ca portavoce ale propagandei pro-Kremlin”, notează publicația.

Ziarul de Gardă scrie că în ultimul an, Procuratura Generală a luat decizii în 19 dosare penale despre care a anunțat că ar fi fost instrumentate politic în perioada guvernării controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Procurorii au renunțat la învinuirile aduse anterior în privința unor învinuiți sau inculpați, deși unele dintre aceste dosare deja aveau sentințe de condamnare în mai multe instanțe. Alte 19 dosare prezumate a fi politice sunt în examinare. Deși grupul de control și monitorizare format prin ordinul procurorului general a constatat că, anterior, colegi de-ai lor, dar și mai mulți judecători au luat decizii influențate politic sau în baza unor probe ilegale, astăzi NU există procurori sau judecători trași la răspundere penală sau reținuți pentru faptul că ar fi instrumentat acele dosare, notează publicația.