George Simion s-a răzgândit și cere anularea alegerilor prezidențiale. Acuză Republica Moldova și Franța de amestec, relatează Europa Liberă. El a acuzat că „actori statali” precum Franța și Republica Moldova au contribuit la fraudarea alegerilor. „Frauda a fost la nivelul adăugării de voturi în plus pentru contracandidatul meu”, a spus acesta. La Chișinău, guvernarea a respins alegațiile, spunând că românii din R. Moldova „au votat liber”. În turul II al prezidențialelor, unii simpatizanți ai lui George Simion i-au criticat dur pe moldovenii cu cetățenie română care au votat masiv cu Nicușor Dan și chiar au lansat o petiție online în care au cerut să li se retragă cetățenia.

În Republica Moldova, Nicușor Dan a câștigat categoric, obținând aproape 90% din voturi, în urma unei participări record a românilor din Basarabia. ZdG a discutat cu mai mulți analiști politici despre cum a reușit Dan să întoarcă rezultatul din primul tur și ce are de câștigat R. Moldova cu un președinte pro-european la Cotroceni. Experta Angela Grămadă, susține că frica pentru pierderea democrației a fost un factor catalizator. Ea a mai apreciat că românii din Republica Moldova au fost responsabili, astfel, ajutorul pentru aderarea la Uniunea Europeană, le este asigurat.  Angela Grămadă spune că alegătorii din Republica Moldova au demonstrat că nu este vorba doar despre beneficiile pe care ți le oferă o cetățenie, dar și o responsabilitate. „Presa și societatea civilă sunt adevărații câștigători”, susține Ileana Racheru, expertă în spațiul ex-sovietic și doctor în Științe Politice. Experta mai spune că și „comportamentul lui George Simion a dat roade”.

Cum „pericolul Simion” a unit Republica Moldova și România, comentează jurnalistul Vitalie Călugăreanu, într-o analiză pentru DW. România are un rol cheie în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE. Fără victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale de duminică, Chișinăul ar fi avut o problemă în plus în drumul său spre UE, scrie publicația. De ce s-au mobilizat basarabenii? - Românii basarabeni sunt extrem de sensibili la amenințările rusești. Le văd de departe și se fac zid în fața tentativelor de a-i lipsi de libertățile și oportunitățile obținute cu prea mult sacrificiu în ultimii 35 de ani. Așadar, miza turului doi al alegerilor prezidențiale din România i-a mobilizat nu doar pe românii basarabeni care, tradițional, luptă pentru limbă, istorie și cultură românească în Republica Moldova. I-a mobilizat și pe cei care cred că România le-ar putea oferi mai multă securitate în cazul unui eventual atac din partea Rusiei.

Universitatea Sorbona își exprimă mândria față de succesul academic al noului președinte al României, Nicușor Dan, titrează Ziarul Național. Universitatea Sorbona a transmis un mesaj de felicitare pentru Nicușor Dan, după victoria acestuia în alegerile prezidențiale. „Nicușor Dan reprezintă un simbol al succesului unei cariere academice franco-române. Universitatea este mândră să-l numere pe noul președinte al României printre foștii săi doctoranzi”, a precizat universitatea.

Veridica.md publică un interviu cu primarul Comratului, Serghei Anastasov. Deși se declară un pro-european convins, găgăuzii au încredere în el. Primar din 2015, Serghei Anastasov explică pentru Veridica cum se întâmplă acest lucru, ce vrea Rusia de la autonomia găgăuză și cum oamenii lui Șor cumpără la greu voturile în regiune. Vorbitor de limbă română, primarul de la Comrat spune că este nevoie „măcar de 200 de profesori de română” în regiunea găgăuză. „Iar la liceul „Eminescu”, reconstruit cu ajutorul României, copiii stau în rând, nu mai sunt locuri. Așa e situația în toată Găgăuzia, unde 80 la sută dintre părinți sunt pentru, dar e  nevoie de măcar 200 de profesori de română, care lipsesc în regiune”.

Întrebat despre cazul Evghenia Guțul și cum a fost aleasă ca bașcan, Serghei Anastasov spune că „prima dată am văzut-o cu două săptămâni până la alegeri și nimeni nu credea că va ajunge în turul doi. Aici toată lumea știe ce s-a întâmplat și aceste întrebări sunt pentru organele de drept. Fără bani, doamna Guțul n-ar fi câștigat niciodată. Partidele din subordinea lui Șor plăteau pentru voturile în favoarea candidaților lor. În afară de bani, au împărțit oamenilor și produse alimentare. Lucrul acesta nu era ascuns, dar nu s-au luat măsuri. Au început cu 50 de euro în fiecare casă, apoi dădeau câte 1000 de lei. La alegerile pentru bașcan, li se plătea câte 15 mii de lei celor aproape o mie de agitatori, care se ocupau de ceilalți votanți. Serghei Anastasov mai povestește că la protestele de la Comrat, „veneau ca la serviciu, căci primeau pentru aceasta câte 400-500 de lei. Pentru protestele de la Chișinău, se plătea mai mult”. Primarul de la Comrat mai spune că în regiunea găgăuză „oamenii nu văd și nu știu nimic, pentru că mass-media e foarte slabă. Nu se vorbește despre teroarea sovietică prin care am trecut, nici despre cum trăiește lumea în UE, unde există nu doar LGBT, dar și prosperitate. Și la Comrat, s-au implementat multe proiecte, dar puțini știu de ele. Ar trebui Guvernul să aibă un program puternic în această privință. Da, lucrurile se schimbă, dar e greu să le schimbi în doi, trei ani, dacă n-ai făcut nimic timp de 30 de ani”.

Evghenia Guțul, audiată în dosarul finanțării ilegale a fostului Partid „Șor”: „Nu am adus niciun leu din Federația Rusă”, susține aceasta. Jurnal.md relatează că inculpata a insistat că dosarul este unul politic. Guțul a declarat în fața instanței că nu-și recunoaște vinovăția și că nu avea cum să transporte bani din Federația Rusă din cauza controlului strict la frontieră. Evghenia Guțul este învinuită că în perioada 2019 – 2022, când era secretara Departamentului monitorizare, planificare și control al fostului Partid Șor, a fost implicată în activități de introducere sistematică a banilor necontabilizați în Republica Moldova, prin intermediul curselor aeriene și terestre. Banii veneau preponderent din Rusia.

Regimul de la Tiraspol pregătește vânzarea a 25% din acțiunile Combinatului de Ciment din Rîbnița, scrie Zona de Securitate. În regiunea transnistreană, 25% din acțiunile Combinatului de Ciment din Rîbnița au fost incluse pe lista bunurilor supuse privatizării. Decizia a fost adoptată de așa-numitul Soviet Suprem la sfârșitul lunii aprilie și a fost semnată săptămâna trecută de liderul regimului separatist, Vadim Krasnoselski. Pachetul de acțiuni deținut de administrația de la Tiraspol este estimat la aproximativ 2 milioane de dolari. Combinatul de Ciment din Rîbnița a fost deținut de mai multe companii străine și rusești, inclusiv de holdingul rus Metalloinvest. Din 2015, pachetul majoritar de acțiuni este controlat de antreprenorii Petru și Oleg Babii. Situația economică din regiune s-a deteriorat vizibil în ultimele luni. După ce, la începutul anului, Rusia a sistat temporar livrările de gaze, lăsând regiunea fără căldură timp de aproape șase săptămâni, regimul de la Tiraspol s-a confruntat cu o criză economică tot mai gravă. Contul special de gaz folosit anterior din veniturile generate din gazul rusesc, rămâne gol, întrucât Chișinăul nu mai procură energie electrică produsă în stânga Nistrului. În acest context, bugetul regiunii a fost revizuit în luna martie și repetat în aprilie , iar toate resursele sunt direcționate spre menținerea aparatului administrativ, cel de forță, pensii și alocații, notează Zona de Securitate.