Cei 28 de miniștri ai afacerilor externe ai UE, reuniți la Bruxelles, și-au dat acordul pentru „a merge înainte în ceea ce privește semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de stabilizare și asociere cu Bosnia-Herțegovina”. Acest acord, semnat în 2008, nu i-a permis până acum Bosniei să avanseze spre aderarea la UE.

Procesul se află într-un punct mort din cauza interminabilelor dispute politice dintre reprezentanții politici ai celor trei principale comunități (sârbă, croată și musulmană) ale acestei țări, divizate după războiul intercomunitar din 1992-1995. Țara nu are nici măcar statut de candidat la aderare în UE.

„Progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a programului de reforme', inclusiv în materie de creștere (economică) și de locuri de muncă, 'vor fi necesare pentru ca o cerere de aderare să poată fi luată în considerare de UE”, avertizează miniștrii europeni.

Federica Mogherini s-a deplasat de două ori la Sarajevo, începând din decembrie. Ultima sa vizită, la 23 februarie, a coincis cu adoptarea de către parlamentul bosniac a unei declarații ce prevede reforme economice și sociale.

„Am constatat o veritabilă voință a cetățenilor, a liderilor și a parlamentului (Bosniei-Herțegovina) de a continua reformele”, a declarat Mogherini la sosirea la o reuniune ministerială. „Instituțiile UE sunt gata să procedeze similar”, a adăugat șefa diplomației europene, potrivit căreia decizia luată luni este 'un semnal clar de angajare a UE și Bosniei de a avansa împreună'.

Este vorba în special de a renunța pentru moment la dificile revizuiri ale Constituției, asupra cărora cele trei comunități nu reușesc să ajungă la o înțelegere, și de a se concentra asupra reformelor pentru relansarea economiei și crearea de locuri de muncă, în condițiile în care nivelul șomajului a depășit 40%.

Acest nou angajament al Bruxellesului față de Bosnia a fost inițiat în 2014 de Germania și Marea Britanie. Cele două țări au subliniat în ianuarie că „este vorba de o ocazie ce nu trebuie ratată”.