Parlamentul a confirmat votul pentru legile respinse de Igor Dodon

Parlamentul R. Moldova s-a reunit joi, 21 septembrie a.c., într-o ședință specială în care a reconfirmat votul asupra unui pachet de legi pe care președintele Igor Dodon a refuzat să le promulge. Ședința în plen s-a încheiat cu scandal, după ce mai multe grupuri parlamentare au părăsit-o. Chiar în debutul ședinței, deputații PLDM au părăsit sala, calificând votul repetat drept o manipulare a opiniei publice și o mimare a confruntării dintre Igor Dodon și coaliția majoritară. Comuniștii au anunțat în ajun că nu vor participa la această ședință, acuzând Partidul Democrat și pe cel al Socialiștilor de uzurpare a puterii. Și deputații socialiști au părăsit ședința în semn de protest. În același timp, liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu le-a propus deputaților să semneze o inițiativă de suspendare din funcție a lui Igor Dodon pentru încălcarea repetată a prevederilor constituționale.

**

Igor Dodon a respins pentru a doua oară candidatura guvernului la funcția de ministru al apărării

Între timp, marți, 19 septembrie a.c., Igor Dodon a respins pentru a doua oară candidatura lui Eugen Sturza propusă de guvernare la funcția de ministru al Apărării. Potrivit experților, refuzul lui Igor Dodon ar fi o încălcare a Constituției. În ajun, Guvernul s-a adresat la Curtea Constituțională solicitându-i să interpreteze prevederea constituțională care se referă la obligația șefului statului de a numi în funcție miniștrii propuși de premier. În aceeași zi, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat în cadrul briefing-ului săptămânal al democraților că s-ar putea ca Armata să nu-l mai recunoască în curând pe președintele Igor Dodon. Andrian Candu s-a referit în acest sens la refuzul șefului statului de a accepta candidatura guvernului pentru funcția de ministru al apărării. A doua zi, Igor Dodon l-a amenințat pe șeful legislativului cu o plângere penală.

**

PAS a depus la Procuratura Generală un denunț împotriva lui Vlad Plahotniuc

Partidul Acțiune și Solidaritate a depus joi, 21 septembrie a.c., un denunț la Procuratura Generală împotriva liderului Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, pe care îl acuză de uzurpare a puterii în stat prin faptul că și-a subordonat Parlamentul, Guvernul și sistemul judiciar. Lidera PAS, Maia Sandu a argumentat prin faptul că, deși PD, condus de Vladimir Plahotniuc, a acumulat la ultimele alegeri 15 la sută din voturi, a ajuns să controleze în prezent toate instituțiile statului, iar indicațiile privind politicile publice ar veni direct de la președintele formațiunii. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a calificat inițiativa PAS ca fiind una ne-realistă.

**

Procuratura Generală: declarațiile lui Igor Dodon nu pot fi examinate sub aspect penal

Între timp, Procuratura Generală a respins solicitarea Partidului Acțiune și Solidaritate de a-l cerceta pe președintele Igor Dodon pentru trădare de patrie. În răspunsul oferit joi, 21 septembrie a.c., formațiunii conduse de Maia Sandu, Procuratura Generală susține ”că declarațiile publice făcute de șeful statului nu pot fi examinate sub aspect penal, atâta timp cât nu afectează în niciun fel libertatea de exprimare”. Potrivit Maiei Sandu, Procuratura Generală l-ar apăra pe Igor Dodon și i-ar legitima acțiunile anti-naționale. Amintim că la sfârșitul lunii august, PAS a depus la Procuratura Generală un denunț și împotriva președintelui Igor Dodon, care a fost acuzat de trădare de patrie, ațâțare a vrajbei, diferențierii sau dezbinării naționale, etnice, rasiale sau religioase.

**

Fracțiunea parlamentară a PL, părăsită de doi deputați

Doi deputați liberali au anunțat săptămâna aceasta că părăsesc Partidul Liberal și fracțiunea parlamentară a PL. Este vorba despre Iurie Dârda și Oleg Ogor. Ambii nu au făcut declarații în Parlament, dar și-au anunțat plecările pe Facebook, acuzând conducerea PL de situația din interiorul formațiunii. Iurie Dârda a scris că PL nu mai are energia necesară de mobilizare pentru a-i readuce formațiunii credibilitate, iar Oleg Ogor și-a motivat acțiunea prin faptul că acele cauze pentru care el pledează s-au devalorizat total la vârful partidului. Liderul liberalilor Mihai Ghimpu sugera anterior că mai mulți deputați ar fi presați de Partidul Democrat să părăsească PL.

**

CEC aprobă referendumul pentru demiterea lui Dorin Chirtoacă

Comisia Electorală Centrală a aprobat marți, 19 septembrie a.c., desfășurarea, la 19 noiembrie, a referendumului pentru demiterea primarului Dorin Chirtoacă. Potrivit legislației, campania electorală va începe cu 45 de zile înainte de data desfășurării referendumului, adică de la 6 octombrie, iar devizul de cheltuieli pentru organizarea acestuia este estimat la aproximativ opt milioane de lei. Doi dintre membrii CEC s-au abținut de la votarea datei referendumului. Membrul CEC, Vasile Gafton susține că data referendumului poate fi numită doar în perioada 12-27 octombrie 2017. Liberalii, care în aceeași zi au depus la Curtea Constituțională două sesizări, au solicitat CEC-ului să suspende procedura de organizare a referendumului până la pronunțarea deciziei Curții. Liderul PL Mihai Ghimpu susține că decizia CEC este ilegală și că aceasta va fi atacată de liberali în instanță.

**

Pavel Filip a participat la lucrările Adunării Generale a ONU

Premierul Pavel Filip a participat săptămâna aceasta la lucrările Adunării Generale a ONU. Președinția a acuzat guvernul că a împiedicat participarea lui Igor Dodon la sesiunea anuală a Adunării Generale a ONU. Purtătorul de cuvânt al șefului statului, Ion Ceban, a declarat într-un interviu acordat agenției rusești TASS, că acest lucru s-a făcut cu scopul de a folosi tribuna organizației pentru declarații împotriva Rusiei. În acest context, el s-a referit la solicitarea Guvernul de a include pe ordinea de zi a ședinței Adunării Generale a problemei retragerii armatei ruse din regiunea transnistreană. Potrivit unui comunicat al Guvernului, Pavel Filip a discutat acest subiect cu Miroslav Lajcak, președintele Adunării Generale a ONU. De asemenea, premierul a avut întrevederi cu Donald Tusk, președintele Consiliului European, cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, președintele României Klaus Iohannis, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, cu președinta Estoniei Kersti Kaljulaid, precum și cu subsecretarul de stat american Thomas Shannon.