*

Majoritatea a ignorat proiectele opoziției, la prima ședință în plen a Parlamentului

Parlamentul s-a întrunit joi, 06 februarie, în prima ședință din sesiunea de primăvară-vară a acestui an care se va încheia la sfârșitul lunii iulie. Înainte de ședința în plen, șefa Legislativului Zinaida Greceanîi a declarat că premierul Ion Chicu și miniștrii săi vor veni cu un raport în fața deputaților, la 100 de zile de activitate, la finele acestei luni. Cele două fracțiuni din Blocul ACUM au propus introducerea pe ordinea de zi a mai multor inițiative care vizau între altele, investigarea operațiunii prin care s-au spălat zeci de miliarde de dolari, cunoscută ca ”laundromatul rusesc”, a privatizării ilicite a Aeroportului Chișinău, continuarea anchetei asupra furtului miliardului sau aprobarea unei legi prin care să fie puse în aplicare prevederile Declarației de Independență privind utilizarea limbii române în documentele și legile din Rep. Moldova, dar toate solicitările opoziției au fost respinse.

**

Deputații, cu salarii mai mari cu peste 4 mii de lei în 2020

Salariile deputaților au fost majorate cu peste 4000 de lei, potrivit unor date făcute publice de parlamentarii Partidului Acțiune și Solidaritate. Deputatul Sergiu Litvinenco afirmă că guvernarea PD-PSRM a majorat lefurile parlamentarilor, astfel încât salariul de funcție a crescut de la aproape 14 mii de lei în 2019, la peste 18 mii în 2020. Majorarea s-ar fi produs ca urmare a unui amendament la Legea bugetului, depus de deputatul Partidului Democrat, Vladimir Cebotari. Acesta a declarat presei  că a înaintat propunerea pentru că salariile deputaților erau calculate în mod disproporționat, astfel încât erau mult mai mici decât cele ale unor șefi de direcție din cadrul ministerelor. Deși inițial, reprezentanții majorității au negat faptul că salariile deputaților au fost majorate, deputatul PSRM Vlad Bătrîncea a anunțat joi, 06 februarie, că va veni cu o inițiativă pentru ca lefurile parlamentarilor să fie micșorate.

**

Declarație scandaloasă a ministrului de externe despre războiul de pe Nistru

Ministrul de externe, Aureliu Ciocoi, a ținut joi, 06 februarie, o conferință de presă în care a anunțat că prioritățile Rep. Moldova rămân asocierea cu Uniunea Europeană și parteneriatul cu Federația Rusă, a declarat șeful diplomației, reconfirmând, astfel, ceea ce președintele Igor Dodon numește ”o politică externă echilibrată”. Întrebat de jurnaliști, Aureliu Ciocoi a spus că armata rusă a intervenit în războiul de pe Nistru pentru a opri vărsările de sânge, declarație criticată de experți care îi reamintesc ministrului că în 1992 Rep. Moldova a purtat un război cu Rusia. Declarația ministrului a stârnit un val de critici în rândul veteranilor și combatanților. Organizații ale veteranilor războiul de pe Nistru au calificat ca ofensatoare declarația lui Aureliu Ciocoi și au cerut demisia ministrului. În același timp, deputați din cadrul opoziției au anunțat că vor cere audierea ministrului de externe în plenul Parlamentului pentru că a trădat interesele Rep. Moldova, iar unii analiști politici acuză guvernarea socialistă de la Chișinău că ar promova interesele Federației Ruse.

**

Dosarul privind expulzarea profesorilor turci, trimis în instanță

Procurorii au trimis în judecată dosarul privind expulzarea în Turcia în 2018 a  profesorilor turci de la un liceu din Chișinău sub pretextul că ar avea legătură cu o rețea teroristă. Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a declarat miercuri, 5 februarie, în cadrul unui briefing că singurul învinuit în acest dosar este un fost director al Serviciului de Informații și Securitate, fără să-i dea numele, însă, în acea perioadă, în funcție se afla Vasile Botnari, un apropiat al Partidului Democrat. Potrivit procurorilor, învinuitul ar fi recunoscut faptele, dar nu consideră că a încălcat legea. În septembrie 2018, șapte cetățeni turci, profesori și angajați ai liceului Orizont,  au fost reținuți în locuințele lor și au fost trimiși cu forța în Turcia. Serviciul de Informații și Biroul de Migrație și Azil și-au motivat decizia prin faptul că profesorii ar avea legături cu organizații teroriste și că ar fi prezentat pericol pentru securitatea națională. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Rep. Moldova în acest caz, Chișinăul fiind obligat să le plătească profesorilor expulzați câte 25.000 de euro.

**

Misiunea FMI, la final de vizită în Republica Moldova

Misiunea Fondului Monetar Internațional care și-a încheiat miercuri, 5 februarie, vizita la Chișinău, a ajuns la un acord cu Guvernul cu privire la politicile necesare pentru finalizarea actualului program cu FMI, în luna martie a acestui an. Republica Moldova ar urma să primească aproximativ 20 de milioane de dolari, după aprobarea raportului. Șeful delegației FMI, Ruben Atoyan a declarat că sunt anumite progrese, dar a invocat o serie de riscuri precum cel financiar, și a menționat puncte slabe în bugetul pentru anul curent fiind vorba, în special, de cheltuielile planificate. Deși la sfârșitul anului trecut, premierul Ion Chicu susținea că nu exclude o pauză în relațiile cu FMI, după încheierea actualului program în luna martie, la conferința de presă comună cu șeful misiunii, șeful Guvernului a declarat că autoritățile își doresc să continue colaborarea și să semneze un nou acord cu Fondul.

**

Armata națională va participa la parada militară de 9 mai la Moscova

Guvernul a decis miercuri, 5 februarie, că Armata Republicii Moldova va participa la parada de 9 mai care va fi organizată la Moscova. Executivul a creat și o comisie care se va ocupa de organizarea acțiunilor dedicate acestei zile numită oficial „cea de-a 75-a aniversare a Zilei Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru independența Patriei”. Decizia a fost criticată vineri, 07 februarie, de către Mișcarea Politică „Unirea” care a denunțat faptul că Igor Dodon și socialiștii încearcă prin mai multe acțiuni să diminueze valorile naționale românești din Basarabia. Moscova implementează „comandamente rusești” în Rep. Moldova, susține istoricul Anatol Petrencu. În opinia acestuia, este vorba despre o încercare de resovietizare a Rep. Moldova. Istoricul mai observă că actuala conducere pro-rusă de la Chișinău nu poate să le ofere bunăstare oamenilor și încearcă să-i scindeze pe criterii etnice și lingvistice.