O misiune a Fondului Monetar Internațional s-a aflat la Chișinău în perioada 14-28 februarie 2017 într-o vizită de documentare, prima de la semnarea anul trecut a Memorandumului de finanțare cu Republica Moldova. Șeful misiunii, Ben Kelmanson, a declarat miercuri, 1 martie a.c., după o întrevedere cu premierul Pavel Filip că FMI va decide în luna aprilie a acestui an în privința eliberării unei tranșe de 21,2 milioane de dolari pentru Republica Moldova din împrumutul în valoare totală de 180 de milioane. Potrivit analistului  Roman Chircă, concluziile FMI în urma vizitei la Chișinău sunt pozitive pentru Republica Moldova, dar autoritățile trebuie să asigure în acest an ajustarea tarifelor la energia electrică și termică.

***

În ziua în care misiunea FMI și-a încheiat vizita la Chișinău, proiectele de legi privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală adoptate de majoritatea parlamentară la sfârșitul anului trecut au fost retrase din Parlament. Autorii, printre care și președintele Legislativului Andrian Candu, și-au motivat decizia prin constatarea unor deficiențe în cadrul expertizelor internaționale, însă în opinia analistului Veaceslav Ioniță, guvernarea a retras proiectele sub presiunea FMI aceasta fiind una din condițiile evaluării pozitive de la finalul vizitei. Precizăm că FMI, precum și Banca Mondială, și-au exprimat îngrijorarea față de această inițiativă a guvernării, subliniind că ar putea periclita măsurile de combatere a corupției.

***

Președintele Republicii Moldova Igor Dodon a lansat marți, 28 februarie a.c., o inițiativă de modificare a Constituției care să-i ofere alte cinci posibilități decât cele două atribuite în prezent de Legea supremă pentru a putea dizolva Parlamentul. Igor Dodon vrea să aibă acest drept în cazul în care Legislativul nu a implementat timp de un an rezultatele unui referendum consultativ (1) sau dacă timp de 2 luni de la începutul anului nu a adoptat legea bugetului de stat (2), precum și în cazul în care un referendum republican pentru demiterea președintelui s-a soldat cu eșec (3). Igor Dodon mai vrea ca Parlamentul să poate fi dizolvat printr-un referendum inițiat de șeful statului (4), iar o altă opțiune ar fi după consultarea cu partidele parlamentare (5).

***

Între timp, joi, 2 martie a.c., inițiativa lui Igor Dodon de modificare a Constituției a fost semnată de cei 24 de deputați socialiști. Pentru ca aceasta să fie înregistrată în Parlament este nevoie însă de 34 de semnături, astfel că socialiștii au făcut apel și la deputații din alte fracțiuni. Parlamentarii PL, PLDM și PDM au dat de înțeles că nu vor susține inițiativa.

”Inițiativa lui Igor Dodon  de  modificare a Constituției care aproape că nu are nicio șansă. El folosește instituția prezidențială pentru scopurile sale politice, pregătindu-se de alegerile parlamentare”, a opinat comentatorul politic Vlad Țurcanu în emisiunea Ora de vârf de la Radio Chișinău.

***

Proiectul lui Igor Dodon de modificare al Constituției urmează a fi transmis spre expertizare Comisiei de la Veneția. Despre aceasta șeful statului a discutat joi, 2 martie a.c., cu președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio aflat în vizită la Chișinău. Potrivit unui comunicat al președinției, Igor Dodon și-a exprimat punctul de vedere privind acordarea împuternicirilor suplimentare șefului statului în ceea ce privește dizolvarea Parlamentului, iar Gianni Buquicchio s-a pronunțat pentru balansarea puterilor în stat.

Cu o zi mai devreme (miercuri, 1 martie a.c.), Gianni Buquicchio s-a întâlnit cu președintele Parlamentului Andrian Candu, iar discuțiile s-au referit de asemenea la acest subiect dar și la procesul de modificare a legislației electorale. Președintele Comisiei de la Veneția a subliniat că modificarea sistemului electoral comportă și anumite riscuri și a atras atenția că autoritățile ar trebui să țină cont de mai multe principii: amendamentele să fie aprobate cu cel puțin un an înainte de scrutin, să existe un proces vast de dezbateri cu participarea partidelor și a societății civile, iar reformele să fie adoptate în urma celui mai larg consens politic posibil.

***

PAS, PPDA și PLDM au lansat vineri, 3 martie a.c., un apel în care menționează că viitorul sistem electoral, care ar putea fi unul uninominal, adică deputații să nu mai fie aleși pe liste de partid, ci în circumscripții, ar avea drept scop menținerea actualei guvernări la putere, așa cum s-a procedat după alegerile legislative locale din regiunea autonomă găgăuză. ”Această intenție de schimbare a sistemului  electoral nu are nimic în comun cu schimbarea procesului democratic în Republica Moldova. Cu toții înțelegem că în spatele inițiativei stă intenția actualei guvernări de a se menține la putere”, a declarat președintele PAS, Maia Sandu.

Pe de altă parte președintele Parlamentului Andrian Candu a anunțat recent că va fi creat un grup de lucru care va elabora modificări ale legislației electorale, ca urmare a unor solicitări atât din partea Curții Constituționale, cât și a societății civile după alegerile prezidențiale din toamna anului trecut.

***

Președintele Igor Dodon s-a întâlnit joi, 2 martie a.c., cu premierul Pavel Filip pentru a discuta numirea unor noi ambasadori. În lista candidaturilor agreate de cei doi se regăsește și deputatul socialist Andrei Neguță, care a mai fost ambasador în Federația Rusă, între  anii 2009 și 2012. Șeful statului a mai acceptat demararea procedurii de solicitare a agrementului pentru Victor Osipov și Victor Sorocean propuși ca ambasadori în Austria și respectiv Belarus. De asemenea, Igor Dodon a acceptat alte 5 candidaturi la funcțiile de ambasadori propuse anterior de premierul Pavel Filip: Aurel Ciocoi – în SUA, Emil Druc – în Franța, Anatol Vangheli – în Grecia, Violeta Agrici – în Spania și Victor Moraru – reprezentant al RM pe lângă ONU. Igor Dodon sugerează că numirea unui număr de 17 noi ambasadori este condiționată de retragerea altor 10. Amintim că miercuri, 1 martie a.c., Guvernul l-a rechemat din post pe ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Dumitru Braghiș.

**

Parlamentul a respins joi, 2 martie a.c., moțiunea simplă a socialiștilor împotriva ministrului Sănătății Ruxanda Glavan, după dezbateri de aproximativ două ore. Moțiunea a fost votată de doar 28 de deputați – socialiști și comuniști. Autorii moțiunii au criticat scumpirea prețurilor la o serie de servicii medicale și situația din domeniul sănătății, în general. Ruxanda Glavan a respins toate acuzațiile, pe care le-a calificat drept politice și nefondate. A doua zi, vineri, 3 martie a.c., deputații socialiști au depus o moțiune simplă împotriva ministrului transporturilor și infrastructurii drumurilor Iurie Chirinciuc. PSRM critică situația din acest domeniu, în special din transportul feroviar.

**

Republica Moldova a marcat joi, 2 martie a.c., 25 de ani de la începutul războiului de la Nistru, când în noaptea de 1 spre 2 martie 1992, detașamente ale cazacilor au atacat secția de poliție din Dubăsari și au luat ostatici 32 de polițiști. În aceeași zi în regiunea separatistă transnistreană s-a vorbit despre așa-zisa ”zi a marii agresiuni” a Republicii Moldova asupra nerecunoscutei republici moldovenești nistrene. Comemorarea eroilor căzuți pe frontul de la Nistru a început cu depunerile de flori ale veteranilor de război, militarilor, polițiștilor și voluntarilor la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și au continuat la monumentul „Maica Îndurerată” din Chișinău unde a avut loc și un miting. Președintele Igor Dodon, premierul Pavel Filip și președintele Parlamentului Andrian Candu au depus flori aici cu o oră mai devreme decât manifestările anunțate oficial.

***

Guvernările de la Chișinău nu au făcut nimic pentru reintegrarea Republicii Moldova în cei 25 de ani de la izbucnirea conflictului armat de pe Nistru. Ba mai mult, au susținut de facto regimul separatist de la Tiraspol, consideră liderii PLDM, PAS și Platformei DA care au lansat marți, 28 februarie a.c., o declarație în această privință. Opoziția de dreapta este îngrijorată și de o posibilă federalizare a Republicii Moldova. În același timp, Partidul unionist Dreapta condus de Ana Guțu a propus săptămâna aceasta înghețarea negocierilor în formatul actual 5+2. Într-o declarație făcută publică luni, 27 februarie a.c., liderii formațiunii au avertizat că orice tentativă de a acorda un statut politic special zonei secesioniste din stânga Nistrului conține riscul iminent al transnistrizării Republicii Moldova și excluderii pentru totdeauna acesteia de pe orbita parcursului european.