Recentul așa-zis congres convocat de către liderii locali ai statului paralel Șor din UTA Găgăuzia a demonstrat încă odată cinismul Kremlinului. Moscova sacrifică, în interes propriu și cu ajutorul unor personaje locale dubioase, interesele etnicilor găgăuzi, comentează Mihai Iasc. Rusia a menținut întotdeauna un control strategic în Găgăuzia, regiune autonomă din sudul Republicii Moldova, folosind-o ca pârghie politică și simbolică împotriva Chișinăului, încercând să creeze o nouă Transnistrie în sudul statului.

În regiune există o puternică orientare pro-rusă, reflectată în discursurile și deciziile unor lideri locali și stimulată de un imens aparat de propagandă finanțat de Moscova. Rusia profită de această atitudine pentru a susține direct (financiar, mediatic sau prin vizite oficiale) partidele și politicienii care promovează o orientare pro-rusă și se opun apropierii Republicii Moldova de UE și NATO, explică analistul.

În timp ce partidele pro-ruse din Republica Moldova se mobilizează ca niciodată înainte de alegerile parlamentare din acest an, fiind încurajate pe toate căile de Moscova și Tiraspol, actuala guvernare face prea puțin pentru a fortifica forțele pro-europene. În aceste condiții, riscăm să ne trezim în scurt timp cu un regim polițienesc, similar celui din țara lui Putin. Este una din declarațiile făcute de doctorul în istorie și analistul politic Anatol Țăranu, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia, în cadrul unui interviu pentru Veridica.md.

Prorusul Alexandr Stoianoglo, acuzat că a vrut să scape de pușcărie traficanții de droguri. „Un bandit care era procuror”, scrie Adevărul.md.

Lilian Carp, deputatul puterii de la Chișinău, susține că prorusul Alexandr Stoianoglo, care l-ar fi eliberat din închisoare pe oligarhul fugar Veaceslav Platon, ar fi încercat să elibereze și niște traficanți de droguri când deținea funcția de procuror general. Ultimul neagă acuzațiile. Lilian Carp a venit cu aceste acuzații de la tribuna Parlamentului de la Chișinău, în timpul dezbaterilor privind votul proiectului de lege pentru reunirea Procuraturii Anticorupție (PA) cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), urmând să fie creată Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACO).

Zona de Securitate scrie despre eliberarea din detenția ilegală din regiunea transnistreană a deținutului politic Mihail Ermurachi.

Eliberarea are loc în contextul negocierilor dintre Chișinău și Tiraspol privind tranzitul gazelor. Chișinăul a permis Tiraspolului să achiziționeze gaze naturale printr-o firmă din Ungaria, cu plățile efectuate de o companie din Dubai, care, la rândul său, ar fi plătită de Federația Rusă pentru aceste livrări. Pentru ca această tranzacție să fie posibilă, autoritățile de la Chișinău au condiționat tranzitul gazelor prin teritoriul Republicii Moldova de soluționarea mai multor probleme, printre care și eliberarea deținuților politici și cei ilegal condamnați.  Astfel, după 26 de luni și o săptămână de detenție, Ermurachi a fost forțat să scrie o cerere de grațiere adresată pretinsului lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Această cerere implică recunoașterea vinei, deși Ermurachi s-a declarat nevinovat până în ultima clipă și a cerut să fie eliberat prin restabilirea drepturilor sale, nu prin grațiere. Până astăzi, Ermurachi a fost cel mai în vârstă deținut politic din regiune. El a fost privat de libertate în 2023, pedepsit pentru opiniile sale exprimate public.

După demisia Veronicăi Dragalin de la șefia Procuraturii Anticorupție, experții în justiție explică în ZDG care vor fi consecințele, dar și cum afectează retragerea ei reforma sistemului procuraturii.

Potrivit expertului în drept, de la comunitatea Watchdog, Alexandru Bot, retragerea Veronicăi Dragalin din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție adâncește incertitudinea și instabilitatea în sistemul procuraturii. Expertul subliniază că stabilitatea și integritatea sistemului de justiție necesită un leadership puternic, capabil să asigure atât buna gestionare a dosarelor penale, cât și respectarea strictă a normelor legale. Fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase, la rândul său, consideră că numirea unui procuror din afară a fost din start o idee fără sorți de izbândă.