Autoritățile de la București au menționat necesitatea sporirii ajutorului dat Chișinăului pentru a lupta cu acțiunile hibride ale Rusiei împotriva Republicii Moldova, pe fundalul  invaziei militare ruse în Ucraina. Bucureștiul lucrează intens și foarte discret pe partea asigurării securității Republicii Moldova. Rusia își joacă ultimele sale cărți privind păstrarea unei puternice influențe în Republica Moldova.

Dacă Republica Moldova va reuși să aibă un președinte pro-european în continuare, dacă va câștiga și în cazul referendumului pentru integrare europeană (de preferat cu un scor cât mai mare) și dacă va avea și o majoritate pro-europeană în Parlament, în 2025, cu riscuri de coabitare politică cât mai mică cu diverse forțe din zona de centru-stânga, într-o mare măsură va fi „game over” pentru Rusia în ceea ce privește dominația ei asupra acestui spațiu, comentează Veridica.md.

De la începutul invaziei rusești în Ucraina, aproape 200 de parohii au părăsit Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Ruse) și au aderat la cea a Basarabiei (parte a Bisericii Ortodoxe Române), a spus Europei Libere Mitropolitul Petru al Basarabiei.

„Până acum 2 ani, treceau mult mai puține parohii la Mitropolia Basarabiei. Urmează să mai treacă și alte biserici. Încetul cu încetul, veți vedea. Ne bucurăm că putem face actele mai ușor. Încă sunt piedici, dar nu așa ca până acum”, a spus Mitropolitul Basarabiei.

Cei plecați s-au arătat nemulțumiți, în primul rând, de faptul că Patriarhia Moscovei susține agresiunea rusă în Ucraina. Un alt motiv este că Patriarhia Română îi angajează oficial și le plătește salarii ca-n România, spre deosebire de Mitropolia Moldovei care nu le dă lefuri, ba chiar le cere taxe per biserică, scrie Europa Liberă.

Va fi „pământul vândut forțat străinilor” ca „preț” al integrării europene? – un subiect explicat de Ziarul de Gardă.

După ce, în ultimele zile, spațiul public a fost invadat de o serie de speculații referitoare la „vânzarea și pierderea terenurilor agricole” în urma aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, expertul WatchDog Andrei Curăraru a venit cu mai multe precizări, aducând exemplul țărilor din Europa Centrală și de Est.

„Panică inutilă pornită de agenții Kremlinului”, a comentat expertul Andrei Curărau. El a explicat starea de lucruri în România, unde poți cumpăra teren agricol, doar după ce timp ce cinci ani, cu reguli stricte. Trebuie să desfășori activități agricole și să ai 75% din venituri din agricultură. De asemenea, Ungaria a stabilit în Constituție că străinii nu pot cumpăra pământuri agricole.

„Polonia – a blocat vânzările către străini timp de 14 ani după ce a intrat în UE, iar acum chiar și cei care pot cumpăra trebuie să locuiască acolo cel puțin cinci ani și să se apuce de agricultură”, mai enumeră Andrei Curăraru.

O situație similară are loc și în Letonia, unde trebuie să dai și un test de limba letonă. „Se pare că trebuie să știi mai mult decât cum să ari un câmp dacă vrei să cumperi teren în Letonia”, precizează expertul.

„Republica Moldova are o șansă istorică și trebuie s-o valorificați. Diferența între a fi în UE și a fi în afară este uriașă”, subliniază fostul negociator-șef al României cu UE, Leonard Orban, citat de Ziarul Național.

Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut mai mult decât dublu începând din anul 2004, când a lansat negocierile de aderare la Uniunea Europeană (UE), iar balanța financiară netă arată un plus de 65 de miliarde de euro în favoarea Bucureștiului, de la aderarea, în 2007, la UE.

„Nu există proiect major de infrastructură în România care să nu fie făcut cu bani europeni”, a spus Leonard Orban.

CEC trebuie să ia atitudine când un candidat la prezidențiale susține separatismul și prezența armatei ruse, scrie Jurnal.md.

Autoritățile trebuie să fie mai active în combaterea dezinformării și a acțiunilor provocatoare puse la cale cu suportul regimului de la Kremlin, dar și să ia măsuri în privința unor candidați la șefia statului care fac declarații care atentează la integritatea teritorială a Republicii Moldova. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

„Problema stă și în gradul de conștientizare în rândul societății a acestor falsuri, a dezinformării, iar instituțiile ar putea să fie mai active, să depună mai multe eforturi pentru combaterea rapidă a acestor falsuri și de a comunica mai bine pe anumite subiecte, începând cu securitate și apărare unde știm foarte bine că se bate destul de des. Avem candidați care au intrat în campanie cu astfel de mesaje false”, a atenționat expertul Mihai Mogâldea, de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene.

Iar comentatorul politic Roman Mihăieș subliniază că politicienii de stânga sunt antinaționali, unii optează deschis ca baza militară rusească să rămână pe teritoriul nostru la nesfârșit.

„Nu e de mirare că sunt câțiva candidați care mai voalat sau mai deschis susțin interesele Kremlinului. Trebuie să existe o intervenție punctuală a organelor de stat, fără încălcarea drepturilor omului, dar în același timp să nu se permită falsificarea alegerilor prin bani murdari, prin fake-news, cu vandalizări”, a spus comentatorul.

„Să mergi în Transnistria, pe fundalul cotropitorilor ruși, este un atentat deschis la integritatea teritorială a RM. Când atentezi la securitatea statului, nu are nimic cu drepturile omului. Asemenea lucruri puteau fi puse la respect chiar și de către CEC”, a adăugat Iurie Reniță.