"Trump retrage Statele Unite din acordul comercial Trans-Pacific", un parteneriat considerat o contrapondere la influența în creștere a Chinei și semnat de 12 țări din zonă, relatează Wall Street Journal. Abia instalat la Casa Albă, șeful guvernului de la Washington "anunță că SUA vor impune o taxă vamală 'foarte mare' asupra companiilor care își mută activitatea peste granițe, concentrându-și atenția asupra reconfigurării relațiilor comerciale internaționale ale SUA", informează același jurnal american. Și tot aici citim că "guvernul australian se alătură valului protecționist", analizând cu mai multă atenție tranzacțiile internaționale, "după exemplul administrațiilor din SUA și Europa care au semnalat că se vor opune investițiilor chineze" în active din domenii strategice.

La rândul lor, "China și India își diminuează entuziasmul față de rezervele petroliere", într-un moment în care "producătorii mondiali de petrol credeau că o reducere a producției va determina creșterea prețului" combustibilului fosil, scrie tot Wall Street Journal. New York Times constată că deși abia a început, "președinția Trump reconfigurează politica dintre israelieni și palestinieni, începând cu amplasarea Ambasadei americane", care ar echivala cu "o recunoaștere de facto a anexării de către Israel a Ierusalimului de Est, predominant arab, cucerit de la Iordania în războiul din 1967". În prima lor conversație telefonică de la învestirea noului președinte american, "premierul israelian a făcut apel la Trump să renunțe la acordul nuclear cu Iranul", evidențiază The Times.

Un alt cotidian londonez, Financial Times relatează despre începerea convorbirilor de pace dintre guvernul sirian și rebeli, "într-un efort sprijinit de Rusia și Turcia, de a pune capăt războiului civil". Le Figaro vorbește despre un "optimism prudent" după prima zi de negocieri, însă The Telegraph estimează că a fost un "început anevoios" în condițiile în care grupurile de rebeli au refuzat să participe la negocierile directe cu guvernul, care la rândul său a etichetat delegația lor drept teroriști". Și tot The Telegraph conchide că "discuțiile de referință, intermediate de Rusia și Turcia, sunt primele care au loc între opoziția armată și regim, de la izbucnirea războiului în Siria, în 2011", iar summitul de două zile demonstrează ascensiunea noilor brokeri ai puterii în regiune și totodată marginalizarea Washingtonului tot mai dezangajat. Totodată, "este pentru prima dată când locul de desfășurare al unor convorbiri de pace de mare importanță nu este Geneva și se situează în afara sferei de influență a Statelor Unite și Uniunii Europene", mai punctează același cotidian britanic.

Presa franceză urmărește alegerile primare care au avut loc în cadrul Partidul Socialist, soldate cu o surpriză. Fostul ministru francez al Educației s-a impus în primul tur în fața fostului premier, pe fondul unei "lipse de entuziasm" a alegătorilor socialiști care s-au mobilizat în număr mic, notează Le Monde.

Iar Le Figaro remarcă "solitudinea lui Merkel în cuplul franco-german", în condițiile în care "aproape sigură de o realegere în septembrie, din lipsa unei alternative, cancelarul german urmărește cu atenție prezidențialele din Franța și deșteptarea unei axe Paris-Berlin".

În fine, din Rusia agenția Tass informează că președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, "a anunțat, într-un interviu acordat postului de televiziune Russia Today, că intenționează să anuleze acordul privind deschiderea unui birou pentru relația cu NATO, la Chișinău. Citat de aceeași agenție Tass, Igor Dodon a mai spus că la întâlnirea pe care o va avea cu șefii statelor membre NATO, la începutul lunii februarie la Bruxelles, "dorește să se convingă dacă membrii alianței sunt gata să sprijine public și să semneze acordul care recunoaște statutul de neutralitate al Republicii Moldova". Iar de la Chișinău, publicația Info-Prim Neo relatează că "președintele creează o comisie de expertiză istorică". "Președinția anunță că propunerea a fost lansată în cadrul unei ședințe de lucru pe tema ”Semnificația marilor evenimente istorice întru consolidarea statalității Republicii Moldova”, scrie publicația basarabeană. Cu precizarea că președintele Dodon "a reiterat necesitatea studierii istoriei Moldovei în curricula școlară".