Neutralitatea Republicii Moldova nu mai poate fi privită ca o garanție de securitate în contextul actual, afirmă ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi. Invitat la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, oficialul susține că discuția despre neutralitate trebuie inițiată deschis, dar orice decizie privind renunțarea sau nu la acest statut poate fi luată doar cu susținerea populației. Ministrul a menționat că neutralitatea nu a protejat Ucraina de invazia Federației Ruse: „Neutralitatea nu garantează securitatea, mai ales în circumstanțele noastre, când Ucraina a fost invadată de Rusia, fiind neutră”. În opinia ministrului, unii cetățeni susțin atât de mult neutralitatea, în special, din cauza propagandei ruse și a moștenirii sovietice, dar nu numai. El a adus exemplul Finlandei și Suediei, state neutre care odată cu invazia Federației Rusii împotriva Ucrainei, societățile finlandeze și suedeze au considerat că aderarea la Alianța Nord-Atlantică le garantează securitatea mult mai mult decât statutul din neutralitate.

Cum să faci Republica Moldova nici „neputincioasă”, nici „non-democratică”. Europa Liberă Moldova analizează Planul național de reziliență, elaborarea căruia a fost anunțată de președinta Maia Sandu. Acesta urmează să decurgă, ca „un fel de sinteză, de concluzie, din cele întâmplate până acum cu Republica Moldova în războiul hibrid”, afirmă analistul politic Nicolae Negru. Remarcând că instituțiile statului „au învățat” pe parcurs, „încet-încet”, cum să opună rezistență atacurilor, deși „inițial nu-și îndeplineau funcțiile”, comentatorul remarcă totodată că planul ar urma să includă și ajustarea legislației care „rămâne oarecum în urma improvizațiilor din partea Rusiei”. Ajustare însă care „să nu încalce drepturile și libertățile fundamentale ale omului”. Potrivit lui Nicolae Negru, este evident că „se cer anumite reguli comune” la scară europeană, și că inclusiv „Europa trebuie să se adapteze la acest război hibrid purtat împotriva ei”. Analistul a comentat astfel remarca președintei Sandu, în cadrul recentului „Moldova Security Forum”, că „e nevoie ca țările UE să elaboreze niște politici pe care și Moldova să le adopte, ca lumea democratică să vină cu soluții împreună cu noi”. În același context, analistul Igor Boțan, a remarcat ca foarte important, faptul că pe 12 noiembrie Comisia Europeană a prezentat „Scutul European pentru Democrație”, o inițiativă menită să protejeze UE și statele candidate de ingerințe străine și campanii de dezinformare. El a remarcat în acest sens că experiența Republicii Moldova este „prețioasă”, deoarece țara a fost și mai este „un poligon unde au fost testate toate, întreg instrumentarul pe care îl folosește Federația Rusă pentru destabilizare”. Prin urmare, „Republica Moldova este un fel de țară care trebuie să își împărtășească experiența cu statele europene în asigurarea securității informaționale”.

Cui servește scandalul de la Albița? Cotidianul reține opinia fostului ministru al Apărării, Anatol Șalaru, care spune că incidentul de la vama Albița ar putea fi o operațiune orchestrată pentru a discredita Republica Moldova și Ucraina în fața partenerilor occidentali. Potrivit fostului ministru, armamentul vechi, care nici nu se mai produce și nu se află în dotarea Armatei Naționale, ar putea proveni din regiunea transnistreană, iar în spatele transportului suspect ar putea sta serviciile rusești, posibil cu complicitatea unor persoane din instituțiile moldovenești. Șalaru pune la îndoială și destinația de facto a lotului de armament vechi. „Din punct de vedere financiar, economic, nu are niciun rost să trimiți câteva lansatoare vechi, care de mult nu se mai produc, lansatoare care în Ucraina de mult au fost consumate și nu le mai au. Astea pot fi găsite în Transnistria. În opinia politicianului, a fost o provocare pentru a arunca o umbră asupra Ucrainei și asupra Republicii Moldova, pentru a le acuza de contrabandă cu armament și de faptul că nu suntem partineri seriosi, noi reprezentăm o amenințare pentru Uniunea Europeană”, consideră fostul ministru al Apărării.

Cum arată evoluția economiei Republicii Moldova în comparație cu cea a altor state candidate la aderare la UE – relatează Mold-street. Săptămâna trecută Comisia Europeană a publicat previziunile privind evoluția economiei în acest an și până în 2027, atât pentru statele membre ale UE, cât și pentru cele nouă state candidate la aderare. „Activitatea economică și-a revenit în prima jumătate a anului 2025, susținută de o creștere puternică a investițiilor private, în timp ce compensațiile pentru energie din primul trimestru al anului 2025 au contribuit la atenuarea impactului creșterilor prețurilor la energie asupra consumului privat”, spune Comisia în previziunile sale economice pentru Republica Moldova. Potrivit estimărilor în acest an „creșterea economică va ajunge la 1,6% și se va consolida la 3,7% în 2027, susținută de o creștere robustă a consumului privat și de cheltuielile din cadrul Facilității de Reformă și Creștere”. Prognozele Comisiei Europene arată însă că evoluția economiei Republicii Moldova este încă departe de media regiunii, scrie publicația.

În Ziarul de Gardă găsim povestea somelierului din Domulgeni care a intrat în Cartea Recordurilor la 19 ani. Acum gestionează un local de vinuri în Danemarca. Daniel Frumusachi este un tânăr din R. Moldova, stabilit în prezent în Danemarca, care a reușit să intre în Cartea Recordurilor Guinness pe când avea doar 19 ani, pentru că a reușit să deschidă cel mai rapid sticle de spumant. Daniel este și unul dintre cei mai tineri somelieri din R. Moldova. La Copenhaga are propriul wine bar, unde promovează vinuri din diferite țări, inclusiv din Republica Moldova. Spune că s-a adaptat rapid la societatea daneză, pe care o admiră pentru simplitatea oamenilor, respectul față de spațiul personal și lipsa prejudecăților.  „Cel mai important lucru care-mi place în Danemarca și urăsc în Moldova este că oamenii aici nu te judecă după cum arăți,  după ce mașină ai, ce haine porți pe tine și ce fel de ceas ai pe mână. Chiar și în business, oamenii nu-și pun piedici, nu sunt concurenți”, explică tânărul. „Chiar dacă suntem departe, noi susținem economia țării. Importăm și promovăm foarte mult vinul moldovenesc”, a mai spus Daniel pentru Ziarul de Gardă.