Șefa MAIA afirmă că etapa următoare presupune crearea unor mecanisme de sprijin pentru producerea și procesarea produselor de acvacultură, astfel încât fermierii să poată adopta tehnologii moderne, să își diversifice capacitățile și să răspundă cererii interne aflate în creștere. Reforma este realizată în urma unor consultări extinse cu actorii din domeniu.

În acest context, a fost prezentat Programul Strategic al Sectorului de Acvacultură 2026–2030, un document esențial care trasează direcțiile de dezvoltare pentru următorii ani și contribuie la consolidarea securității alimentare a țării.

Programul stabilește obiective clare și măsuri de reformă în mai multe domenii:

• Extinderea suprafețelor utilizate în acvacultură: până în 2027, capacitatea de producție ar urma să crească prin extinderea cu 35% a suprafețelor destinate acvaculturii;
• Reabilitarea bazinelor acvatice: cel puțin 25% dintre bazinele degradate vor fi reabilitate până în 2028;
• Consolidarea fondului genetic piscicol: vor fi restabilite două pepiniere piscicole, iar materialul genetic certificat va fi utilizat în cel puțin 30% dintre fermele piscicole până în 2028;
• Modernizarea industriei de procesare: numărul întreprinderilor autorizate și modernizate ar urma să crească cu 25%, ceea ce va majora cu cel puțin 30% valoarea produselor locale pe piața internă;
• Organizarea pieței piscicole: vor fi recunoscute cel puțin două organizații de producători și o organizație interprofesională până în 2027, ceea ce va contribui la o piață mai transparentă și eficientă.

Secretarul de stat Iurie Scripnic a evidențiat rolul MAIA în elaborarea politicilor publice și a subliniat importanța consolidării parteneriatului public–privat pentru o dezvoltare durabilă. Consultările cu Asociația Națională a Piscicultorilor, fermierii și instituțiile de profil au rolul de a ajusta Programul Strategic la necesitățile reale ale sectorului.