"Germanii trebuie să învețe să trăiască cu războiul cibernetic rus" - titrează The Local.de, citând-o pe Angela Merkel. Deși a declarat că nu știe cine se află în spatele atacului care a paralizat de duminică încoace conexiunile de internet ale Deutsche Telekom pentru circa un milion de utilizatori, cancelarul german a avertizat că "astfel de atacuri cibernetice, sau conflicte hibride, cum sunt cunoscute în doctrina rusă, sunt acum parte a vieții de fiecare zi și trebuie să învățăm să le facem față", notează publicația germană. Deutsche Welle nuanțează puțin și observă că "furioși din cauza atacurilor cibernetice", liderii germani sugerează o implicare a Rusiei, în contextul amplificării temerilor că Moscova ar putea încerca să influențeze alegerile de anul viitor din Germania. Într-un interviu pentru Süddeutsche Zeitung, șeful Serviciului Secret german BND, a acuzat că "avem indicii că aceste atacuri nu au alt scop decât să producă incertitudine politică", cu rolul de a "delegitimiza procesul democratic". "Avem indicii că aceste atacuri vin din regiunea Rusiei", a mai spus șeful serviciului secret german.

Nici Franța nu pare a fi ferită de atențiile Moscovei. "Din Rusia, cu dragoste: Dragul Vladimir? îl sprijină pe Fillon", titrează revista The Times, observând că în presa de stat de la Moscova au curs felicitările pentru nominalizarea lui François Fillon drept candidat al dreptei conservatoare la alegerile prezidențiale din Franța. Valul de felicitări este văzut de revista britanică drept o revanșă a Kremlinului pentru admirația declarată de Fillon față de președintele rus, pe care obișnuiește să-l numească "dragul Vladimir". Fillon îl critică pe Putin pentru stilul său autoritar, dar îl apreciază pentru atașamentul său față de principiile pe care și el le promovează în Franța: o conducere puternică, conservatorismul social, familia și spiritul unei națiuni creștine amenințate de "totalitarismul" islamic, mai scrie The Times. Le Point observă că "atitudinea pro-rusă a lui François Fillon provoacă îngrijorări în Germania", comentând că în eventualitatea unei victorii, după cum anticipează sondajele actuale, Fillon ar fi un aliat inconfortabil pentru Angela Merkel, chiar și în privința unor chestiuni europene. Astfel, insistența cu care candidatul dreptei franceze se pronunță pentru un guvern al zonei euro irită Berlinul, în timp ce viziunea sa asupra unei Europe a statelor și a identităților naționale, în detrimentul instituțiilor europene, vine în contradicție cu viziunea mai degrabă federalistă a Germaniei, mai constată Le Point. Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schäuble, își exprimă, însă, deschis aprecierea pentru Fillon, sperând că programul său serios o va împiedica pe lidera extremei drepte, Marine Le Pen, să ajungă președinte al Franței, observă Les Echos. Die Welt vede în François Fillon un zid de bună apărare împotriva lui Le Pen, considerând că destinul întregii Europe se află acum în mâinile lui. "Dacă Marine Le Pen ar deveni președintele Franței, Europa ar fi pierdută", conchide cotidianul german.

Relațiile UE-Turcia continuă să fie tensionate. La cinci zile de la înghețarea procesului de aderare a Turciei la UE de către Parlamentul European, ministrul turc pentru probleme europene se află la Bruxelles pentru a purta discuții despre viitorul acestor relații, notează Daily Sabah. "Erdogan ne îngrijorează mult" declară președintele grupului parlamentar al Partidului Popular European, într-un interviu pentru ziarul Kathimerini. "În Turcia există evoluții foarte îngrijorătoare, cu ziariști, parlamentari în închisoare, zeci de mii de funcționari publici care își pierd slujbele. Erdogan schimbă, în realitate, structura țării și acest lucru ne îngrijorează foarte mult în cadrul UE. În Parlamentul European există o majoritate extinsă care dorește să transmită un mesaj Turciei să înceteze această abordare și să se întoarcă la valorile noastre europene" - explică Manfred Weber în interviul pentru cotidianul grec. "Bruxelles-ul ar trebui să se concentreze mai mult pe modul în care Turcia ar putea rezolva criza refugiaților pentru continent și mai puțin pe alegațiile cu privire la drepturile omului", spune vicepremierul turc, potrivit Handelsblatt. "Ce s-ar întâmpla dacă Erdogan ar deschide granițele și ar lăsa valurile de refugiați să se reverse spre Europa?" - se întreabă ziarul Ethnos. Chiar dacă NATO patrulează în Marea Egee, iar paza la frontiere a fost consolidată, scenele de anul trecut cu miile de refugiați care au luat cu asalt Europa se vor repeta, iar Grecia ar avea cel mai mult de suferit, conchide cotidianul grec.

În Ucraina, marți a fost instalat domul de izolare a reactorului numărul 4 de la Cernobîl, grav avariat în catastrofa nucleară din 1986, notează Le Figaro. Cupola uriașă, o reușită a ingineriei, cu etanșeitate garantată pentru o sută de ani, are menirea de a împiedica orice emanație de radiații și materiale toxice, dar, chiar și așa, zona din jur, de câteva mii de metri pătrați, va rămâne nelocuită și închisă vizitatorilor neautorizați, explică New York Times. "Este primul proiect de acest fel și sper din tot sufletul să fie și ultimul" a spus, potrivit The Guardian, directorul pentru securitate nucleară al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare care a coordonat întregul proiect.