Canalele propagandistice de la Chișinău sugerează că, după obținerea cetățeniei moldovenești, cei doi ar urma să ajungă în anumite funcții în instituțiile de drept din Moldova. Autorul constată că judecătorii și procurorii moldoveni au irosit șansa de se curăța din interior... Schimbările din interior au fost superficiale iar corupții au încercat să rămână în sistem, blocând în continuare dosarele de mare corupție și erodând încrederea cetățenilor în faptul că guvernarea PAS și Maia Sandu pot scoate Moldova din ghearele corupției mari. La nivel politic, șefa statului cerea și obținea sprijin internațional în aducerea în fața justiției a marilor corupți care au jefuit Moldova și au fugit, dar, la modul practic, demersurile de extrădare erau întocmite prost intenționat, pentru a fi respinse și a epuiza astfel șansele ca foștii demnitari, care și-au furat cetățenii, să răspundă vreodată pentru faptele lor... Pe fundalul rezistenței corupților din justiție, fugarii au prins curaj, s-au contopit cu interesele Kremlinului, și-au unit puterea financiară și vor să răstoarne guvernarea pro-europeană, pentru a-și crește șansele de a rămâne în libertate. Surpriza dobândirii cetățeniei Republicii Moldova de către Cristi Danileț și Daniel-Marius Staicu a generat agitație în mediul propagandistic gestionat de politicienii fugari moldoveni. Platformele mediatice care îi deservesc au reprodus luni toate pretinsele scandaluri generate, cu ani în urmă, de presa din România, care îl au ca țintă pe Cristi Danileț. O altă țintă a rețelei propagandistice a fugarilor este un proiect de lege care ar prevedea oferirea mai multor atribuții serviciilor speciale. Mai exact ar fi vorba de abilitarea Serviciul de Informații și Securitate cu dreptul de a desfășura măsuri contrainformative doar cu acordul directorului SIS sau al directorului adjunct special împuternicit – adică fără un mandat judecătoresc. În paralel, a fost modificată legislația astfel încât a devenit posibilă condamnarea în lipsă, fapt ce a deschis calea spre confiscarea averilor marilor corupți”, conchide DW.

Gazprom reduce cu 56,5% livrările de gaz către Republica Moldova. În plus, Gazprom a acuzat Ucraina că ar fura din gazul destinat Republicii Moldova, lucru negat de Kiev, titrează G4Media. „Aceasta este o manipulare grosolană a faptelor pentru a justifica decizia de a limita și mai mult volumul livrărilor de gaze către țările europene”, a reacționat într-o declarație operatorul ucrainean al sistemului de gazoduct. Operatorul ucrainean consideră că, prin diminuarea livrărilor de gaz, Gazprom încearcă să priveze Republica Moldova atât de avantajul utilizării sistemului ucrainean de conducte, cât și de facilitățile ucrainene de înmagazinare subterană a gazului pentru a crește dependența acestei țări față de gazul rusesc tocmai când începe iarna. Confruntată cu reducerea livrărilor de gaze rusești, Republica Moldova a diminuat livrările de gaze către regiunea separatistă Transnistria, ceea ce a provocat și suspendarea livrării de energie electrică din Transnistria, privând această regiune prorusă de venituri semnificative. Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, împreună cu președintele consiliului suprem al regiunii separatiste, Alexandr Korsunov, au trimis o scrisoare comună secretarilor generali ai ONU și OSCE, António Guterres și Helga Schmid, în care avertizează asupra riscului unei crize umanitare, notează G4Media. 

Tiraspolul acuză Chișinăul de șantaj energetic; Guvernul spune că: Demersurile trebuie adresate Moscovei care sacrifică regiunea, titrează Jurnal.md.  „Acuzațiile aduse de Tiraspol sunt transmise pe o adresă greșită. Criza energetică cu care se confruntă Republica Moldova, inclusiv regiunea ei transnistreană, nu a fost cauzată de Chișinău, ci de deciziile nejustificate ale companiei ruse Gazprom, care a redus volumul de gaze naturale livrate companiei Moldovagaz”. Este declarația Biroului de Reintegrare, după ce autoritățile separatiste de la Tiraspol au acuzat Chișinăul de șantaj economic și energetic. Guvernul acuză partea rusă că se face responsabilă de situația creată, inclusiv de criza energetică și social-economică din regiunea transnistreană. Potrivit Biroului de Reintegrare, singura soluție pentru depășirea crizei este reluarea livrării gazelor naturale de către Gazprom în cantitățile prevăzute de contractul în vigoare.

Delegația de la Tiraspol a mers la Moscova cu permisiunea Biroului de Reintegrare și a Misiunii OSCE, scrie portalul Zona de Securitate. Delegația de la Tiraspol, condusă de pretinsul spicher transnistrean, Alexandr Korșunov, ce a întreprins o vizită la Moscova săptămâna trecută, a mers acolo cu voia Chișinăului și a Misiunii OSCE în Moldova. Această permisiune a fost însă folosită de Tiraspol împotriva Chișinăului. Permisiunea a fost necesară după ce Biroul Politici de Reintegrare a introdus, începând cu 1 august, mecanismul de notificare – adică permiterea trecerii peste frontiera de stat a pretinșilor funcționari din regiunea transnistreană ce merg peste hotare în afara deplasărilor private. Reprezentanții regimului separatist au avut o serie de întrevederi cu oficiali din Duma de stat, deputați ruși, inclusiv din partea partidului rus de guvernământ „Edinnaia Rossia”. Transnistrenii s-au plâns că „regiunea se află în pragul unei catastrofe umanitare din cauză că, de la 1 noiembrie, Moldova ar fi redus livrarea gazului în Transnistria”, scrie Zona de Securitate.

„De ce ar avea nevoie Procuratura Anticorupție ca să funcționeze eficient pentru combaterea corupției mari? – un subiect din Ziarul Național. Procuratura Anticorupție are nevoi de „mai multe resurse și instrumente” pentru a lupta eficient cu corupția mare din R. Moldova, afirmă procurorul-șef Anticorupție, Veronica Dragalin. „Iar pentru asta trebuie să implementăm legea din 2016, nu de astăzi, ci de ieri. Or, dacă acest lucru nu se va întâmpla, vom putea înțelege că R. Moldova nu vrea cu adevărat să combată corupția mare”, a declarat Dragalin după prezentarea unei analize privind funcționalitatea Procuraturii Anticorupție, realizată în perioada mai-septembrie 2022. Cercetarea arată că, în pofida progreselor înregistrate de R. Moldova în eforturile sale de combatere a corupției, rămân multe lacune și inadvertențe care trebuie abordate atât din punct de vedere legislativ, cât și în practică, pentru a atinge obiectivul de combatere eficientă a marii corupții”, reține Ziarul Național.