Oficialul a mai adăugat că Tiraspolul înțelege, deja, foarte bine că nu mai poate conta pe Moscova în circumstanțele actuale, că Uniunea Europeană sau Statele Unite sau Ucraina au un cuvânt de spus, inclusiv în procesul de reglementare transnistreană. Veridica observă că Moldova nu a prezentat public vreun plan de contingență despre cum ar putea mai exact reintegra regiunea transnistreană, mai ales din punct de vedere social și economic. Fără un ajutor masiv din partea partenerilor occidentali este greu de crezut că Republica Moldova va putea din propriile resurse limitate să reintegreze cele două maluri, chiar și în circumstanțe politice favorabile. În tot acest timp, Transnistria va continua să fie una dintre platformele de pe care Rusia va încerca destabilizarea Republicii Moldova și sabotarea parcursului său european, atenționează jurnalistul Mădălin Necșuțu, într-o analiză pentru Veridica.

Arme de înaltă precizie și rampe de lansare a rachetelor. Unde ajungeau produsele uzinei „Electromaș” din Tiraspol, citim pe site-ul Europei Libere. Exporturile uzinei „Electromaș” din Tiraspol au fost oprite „din motive de securitate”, produsele sale fiind calificate de o comisie specială drept mărfuri cu dublă destinație (care pot fi folosite și în industria militară) și având „destinații sensibile” în contextul războiului Rusiei în Ucraina. Este explicația oferită de vicepremierul pe Reintegrare, Oleg Serebrian, ca răspuns la acuzațiile Tiraspolului că activitatea uzinei a fost sistată din cauza că autoritățile moldovene i-ar fi blocat exporturile. Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, a confirmat că problema era în destinația exporturilor uzinei din Tiraspol. „Destinația exportului este foarte importantă. Noi nu vrem să fim văzuți sponsorizând și susținând agresorul în acest război”, a spus Alaiba. Datele vamale ale Federației Ruse, văzute de Europa Liberă, arată că „Electromaș” a livrat motoare electrice de sute de milioane de ruble rusești chiar și după invazia Rusiei în Ucraina. Din februarie 2022 până în iulie 2023, întreprinderea de la Tiraspol a făcut circa 600 de livrări în Rusia (prin țări ale CSI, China și Turcia).

„Moartea nu are termen de prescripție”, titrează Ziarul de Gardă, care revine în numărul de astăzi la cazul 7 aprilie 2009. În data de 7 aprilie 2024, marcăm 15 ani de la protestele violente din Chișinău din 2009, în care zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile capitalei pentru a contesta victoria comuniștilor la scrutinul parlamentar din 5 aprilie. Protestele s-au soldat cu moartea tânărului Valeriu Boboc, omorât în bătăi de către reprezentanții forțelor de ordine în PMAN, și cu reținerea a peste 600 de tineri care au fost maltratați în izolatoarele poliției. La rubrica REPORTER SPECIAL, puteți citiți ce își amintesc participanții la proteste, ce spun politicienii de atunci și ce declară apărătorii drepturilor omului. „Legat de dosarele din 7 aprilie, pot spune cu certitudine că justiția a mimat examinarea, au tergiversat dosarele, au contramandat termenele…”.

România își dorește ,,un rol important în reconstrucția Ucrainei", dar și implicarea R. Moldova în acest proces. Ziarul Național scrie despre vizita reprezentantului special al SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, Penny Pritzker, în România, unde a discutat cu prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, despre rolul pe care România îl poate avea în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei după ce se va încheia războiul declanșat de Rusia. În acest context, premierul Marcel Ciolacu a subliniat că un obiectiv strategic al României este și racordarea R. Moldova la acest efort de reconstrucție care vizează în primul rând Ucraina, având în vedere că R. Moldova a fost afectată de conflict și ambele state au nevoie de sprijin pentru parcursul european pe care și l-au asumat.

UE va investi în infrastructura de la noi pentru că R. Moldova are o perspectivă europeană și pentru că face parte din hărțile de transport ale UE, care au fost gândite, agreate și au devenit deja parte a legislației europene. Declarația a fost făcută de comisarul european pentru Transport, Adina Vălean, pentru Deschide.MD. Potrivit oficialei, R. Moldova va fi din ce în ce mai conectată de spațiul european, nu doar de transport, dar și de spațiul economic în general.  "În ultima perioadă s-au produs multe schimbări în tipul de politică de vecinătate, care include R. Moldova. Dacă să mă refer numai la transporturi, pentru prima dată în istorie, două țări, Ucraina și R. Moldova, care nu sunt membre ale UE, au acces direct la finanțarea prin Mecanismul de conectare europeană. De acum, direct vor avea acces la aceste finanțări. Există în pregătire diferite formule de sprijin financiar pentru vecinătate, care vor fi propuse de Comisie și validate de Consiliul European și sunt sigură că și R. Moldova va face parte din ele" a declarat comisarul european. Adina Vălean a menționat și faptul că R. Moldova este parte și a culoarelor solidarității, care au fost finanțate în mod special pentru a ajuta interconexiunile din regiune în condițiile schimbării fluxurilor comerciale dinspre R. Moldova și Ucraina către Vestul și Sudul Europei. "Toate acestea sunt finanțabile. Unele dintre ele sunt deja finanțate, de exemplu noul pod de la Ungheni. Dar este doar începutul. Odată cu includerea R. Moldova în hărțile de transport trans-europene, va fi o infrastructură care este obligatoriu să fie finanțată, sprijinită și realizată" a declarat Vălean.