Oamenii de la Strășeni care își vând lucrurile în piața de vechituri, pentru a putea supraviețui, și prezidențiabilii Igor Dodon și Maia Sandu – în presa de la Chișinău (Revista presei)
-
15 Iulie 2020 09:41
Presa de la Chișinău reține unele declarații ale președintelui Igor Dodon făcute la postul N4, și ale președintei PAS, fostul premier, Maia Sandu, la TV8, cei doi politicieni cotați în sondaje cu cele mai mari șanse la prezidențialele din toamnă.
Cotidianul notează că Igor Dodon și-a manifestat nemulțumirea față de acțiunile Procuraturii Generale în cazul migrării deputaților, în condițiile în care, susține el, mai mulți parlamentari deja au depus plângeri la Procuratură precum că s-ar fi încercat să fie mituiți. Potrivit lui, 10-15 deputați ar fi depus plângere la Procuratură, dintre care 6 sau 8 ar fi de la PSRM, iar restul de la PD. El și-a manifestat nemulțumirea că Procuratura Generală nu a acționat până acum în aceste cazuri.
Adevărul îl citează cu afirmația că liderii partidelor de dreapta nu ar dori ca Maia Sandu să învingă în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie curent, pentru că victoria președintei PAS ar însemna că restul formațiunilor de dreapta nu vor trece pragul electoral la parlamentare, pe fundalul ascensiunii PAS. „Eu cred că ei vor declara în turul doi că sunt pentru Maia Sandu, dar vor face invers”, a afirmat Igor Dodon.
Lidera PAS spune că Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc mențin comunicarea și că, în urma publicării imaginilor se vede clar că se încearcă un târg despre care vom afla mai târziu, scrie Ziarul de Gardă, cu referire la declarațiile făcute de Maia Sandu la TV8. În același timp, Sandu nu crede că fostul lider PDM ar lua în considerare revenirea în Republica Moldova. ”Dacă documentele de la procuratură nu sunt suficient de bune și nu va fi extrădat, atunci nu cred ca el va pleca de acolo în curând”, a mai spus Maia Sandu.
Pe pagina TV8 găsim afirmația președintei PAS, potrivit căreia ea ar fi în continuare urmărită de forțele de ordine. „Oriunde aș merge poliția umblă de urma noastră. (…) În toate localitățile unde merg umblă poliția după mine și eu nu sunt deputată, pentru că altă dată ne spuneau că trebuie să păzească deputații. Nu sunt deputată și oricum ne filmează”, a mai declarat Maia Sandu.
Gazeta de Chișinău publică un fotoreportaj de la Strășeni despre nevoiașii care ”Vând ce au, ca să supraviețuiască”. ”Sunt nevoiți să-și vândă tot ce mai au prin gospodărie, inclusiv lucrurile cu valoare sentimentală pentru a putea supraviețui. Vorbim despre locuitorii raionului Strășeni, care vin, la fiecare sfârșit de săptămână, la piața din Strășeni. Oamenii înșiră pe jos haine, cărți, covoare, încălțăminte, tehnică, veselă și alte obiecte de care se pot lipsi”. Jurnaliștii relatează că piața second hand de la Strășeni este ”probabil cea mai mare piață de vechituri” pe care au văzut-o prin raioanele și satele Republicii Moldova. ”La acești oameni găsești farfurii de ceramică, sfeșnice, plăpumi, ceaune de fontă, jucării vechi, mese și scaune de lemn, electrocasnice, veselă și chiar instrumente muzicale. O femeie își vinde lucrurile din casă, deoarece adună bani pentru studiile fiicei sale, care învață la Colegiul de Comerț. Alt bărbat, întâlnit la un colț de piață, își vinde perechea de adidași cu doar 230 de lei”, scrie autoarea Natalia Munteanu.
”Basarabia înfometată nu este un mit. Foamea din 1946-1947 a fost și va rămâne în istoria basarabenilor”, titrează TVR Moldova un material în care publică mărturiile unor supraviețuitoare, Maria Nani și Tatiana Popa, care povestesc, cu durere în suflet, calvarul prin care au trecut, amintindu-și zilele când ghindele sau opincile strânse de prin gunoaie le-au salvat viața. MARIA NANI, din satul Leușeni, Hîncești povestește: "Au fost timpuri când mama nu avea o fărâmitură, ca să o pună la copilași în gură. (…) se ducea la marginea satului, la groapa gunoiului, prin gunoaie răscolea, o opincă ruptă găsea, acasă o aducea. O fierbea și mama ne hrănea. (…) În sâmbăta Paștelui moare fratele de 9 ani. A murit de foame”, își amintește femeia. Foametea din anii 1946 – 1947 a luat în jur de 300 de mii de vieți omenești, dar calvarul românilor din teritoriile ocupate ruși nu s-a oprit aici. După ce au fost înfometați, în vara anului 1949, zeci de mii de localnici au fost deportați în Siberia și Kazahstan, notează TVR Moldova.
sursa foto: https://gazetadechisinau.md