Referitor la același subiect, și editorialistul Ziarului Național, Nicolae Negru presupune că demisia lui Kulminski ar avea legătură cu negocierile în problema furnizării gazelor de către Federația Rusă. „Vladislav Kulminski nu a oferit informații care să ne convingă că demisia sa e dictată de cauze personale. Ca să înlăture orice motiv de speculație, el trebuia să dea niște detalii. Altfel, ar trebui să credem că plecarea sa este legată de fireasca diferență între teorie și practică - una e să scrii manuale și alta e să predai, una e să fii consilier și alta e să fii ministru”. Fiindcă demisia are loc imediat după încheierea negocierilor cu Rusia în problema furnizării gazelor, Nicolae Negru spune că gândul îl duce, în mod firesc, la supoziția că vicepremierul Kulminski ar putea fi „o victimă colaterală a confruntării dintre Moscova și Chișinău”. „Ca șef de delegație, el a avut de suportat pretențiile politice ale Moscovei, pe de o parte, și, pe de cealaltă parte, principialitatea Maiei Sandu de a nu discuta problema transnistreană în procesul negocierilor pentru gaze. Nu exclud ca Vladislav Kulminski să se fi simțit limitat în acțiunile sale și a hotărât să părăsească postul”, opinează Nicolae Negru.

Despre alegerile de la Bălți pentru funcția de primar, ce se vor desfășura pe 21 noiembrie, scrie Aneta Grosu, în Ziarul de Gardă. „Deși au rămas mai puțin de trei săptămâni până la scrutin, bătălia pentru fotoliul de primar, părăsit cu supărare de Renato Usatîi, pare amorfă și dezinteresată. Amintim aici că, în istoria sa, Primăria Bălți a cunoscut 33 de primari, câțiva dintre aceștia deținând câte două sau chiar trei mandate consecutiv. Până prin anii 1945, numele primarilor de Bălți erau curat românești, Vrabie, Pirogan, Cociorvă sau Anghelescu. Din 1945, ajung primari Borodin, Gherasimenco, Iovv, Molojen sau Morev. În 2015, Renato Usatîi devine primar ales, după care reales, cu o majoritate confortabilă. Eșecul partidului său, suportat la ultimele alegeri parlamentare, l-a determinat să se retragă din funcția pe care o ocupase acum șase ani. Ce impact pot avea mesajele acestuia în actualul scrutin, dat fiind faptul că, în cariera sa de primar, reușise să obțină simpatiile bălțenilor?”, se întreabă autoarea. Și încheie cu alte întrebări: „Cine monitorizează scrutinul local din 21 noiembrie? În ce condiții se desfășoară acesta? Cât de corecți sunt candidații? Din ce bani își organizează scrutinul? Sunt întrebări la care, în cazul municipiului Bălți, cei peste 127,2 de mii de locuitori ar trebui să cunoască niște răspunsuri, cât mai curând, pentru a lua niște decizii corecte”.

Și, în Gazeta de Chișinău, poeta Călina Trifan scrie despre artista Valentina Rusu-Ciobanu, decedată acum câteva zile, la 101 ani. „O mare artistă plastică, fără pretenții de mare pictor! A pictat mai mult pentru propria-i plăcere. Umană și de-o transparență precum a sticlei, așa am cunoscut-o. Întrunea o combinație rară de simplitate și sublim”.