În Ziarul Național, Nicolae Negru scrie într-un editorial întitulat „Provocatorii” că „nu cei care au contestat legea privind limbile vorbite în R. Moldova, dar cei care au votat reeditarea legii din 1989 sunt niște provocatori ordinari. „Ca să facă pe placul Moscovei, Dodon și tovarășii săi ar fi trebuit să modifice Constituția Republicii Moldova, dar, nedispunând de 68 de voturi, au mers pe „scurtătură”, ca niște manipulatori „șmecheri”. Astfel, Dodon și deputații săi îi duc foarte ieftin de nas pe alegătorii ruși, înainte de alegerile parlamentare anticipate, putem presupune de ce li s-au aliat deputații cleptomanului Șor, dar de ce au votat legea respectivă foștii deputați PD Ruxanda Glavan, Sergiu Sârbu ș.a. rămâne o enigmă, scrie autorul. Urmează reacția MID, a deputaților Dumei de Stat, a PSRM, a Partidului Șor, blamarea și demonizarea magistraților CC, a deputaților PUN și PPDA, incitarea rușilor, găgăuzilor, bulgarilor și alte procedee de natură subversivă, destabilizatoare, politicianistă… Câinii latră, caravana trece”, conchide N. Negru în Ziarul Național.

Dodon vorbește cu dispreț despre „marginalii” vorbitori de română, „care poartă cușma lui Guguță”, titrează Gazeta de Chișinău. Vorbitorii de limbă română din R. Moldova sunt „marginali”, afirmă fostul președinte socialist al R. Moldova, Igor Dodon, după ce Curtea Constituțională a invalidat tentativa deputaților PSRM și a celor din grupul „Șor” de a re-oficializa limba rusă. Mai mult, Dodon amenință cu proteste pe care ar intenționa să le organizeze mai întâi în provincie, iar mai apoi la Chișinău, pentru a determina Parlamentul să accepte un nou proiect de modificare a Legii cu privire la limbile vorbite în R. Moldova, pentru ca limba rusă să devină totuși limbă de „comunicare interetnică”.

 „Rusia confirmă calitatea înaltă a vinului moldovenesc, scrie expertul Victor Pelin, într-o analiză pentru Agenția IPN. El se referă la embargourile împotriva produselor moldovenești impuse de Federația Rusă, în 2006, apoi în 2013, amintind de o investigație a Fundației pentru Combaterea Corupției din 2017,  care arată că, peste doar 3 luni de zile de la embargou, prim-ministru rus din acea perioadă, Dmitriy Medvedev, și-a comandat pentru reședința sa din Psehako o partidă de vinuri moldovenești pentru consum în compania celor mai selecte și apropiate persoane... Au trecut deja 4 ani de la publicarea investigației FCC, care a fost vizionată de peste 40 milioane de persoane, dar adevărul despre calitatea vinurilor moldovenești rămâne oarecum umbrit. Și mai curios este faptul că în perioadă respectivă funcția de președinte al Republicii Moldova a fost deținută de liderul PSRM, Igor Dodon, care în programul său electoral din 2016 promitea: „În termene restrânse, voi obține revenirea completă a producției moldovenești pe piața rusă”, amintește autorul. Și iată că de-a lungul mandatului său prezidențial, Igor Dodon care a efectuat peste 70 de vizite oficiale și de lucru, dintre care mai mult de jumătate în Federația Rusă, nu a reușit să-și onoreze promisiunea de revenire la comerțul liber. Eșecul activității sale a fost confirmat imediat după expirarea mandatului prezidențial, când ex-președintele Igor Dodon a mers iarăși la Moscova cu scopul de a exprima gratitudini pentru facilitățile oferite exportatorilor din Moldova, pe parcursul anilor 2018-2020, în vederea livrării fără taxe vamale a produselor agroalimentare pe piața rusă, în baza unor liste întocmite special de liderul PSRM.  Așadar, putem constata că dispunem de dovezi concludente că vinul moldovenesc este de calitate foarte înaltă, fiind apreciat și consumat de reprezentanții elitei rusești, care au impus un embargou comercial Republicii Moldova ca măsură de pedeapsă pentru că a îndrăznit să semneze Acordul de Asociere cu UE și nicidecum pentru că nu ar corespunde normelor sanitare”, scrie IPN.

„Ucraina se va deconecta de la sistemul energetic unit cu Rusia. Moldova nu are încotro”, titrează publicația economică Mold-street. Ucraina trebuie să iasă de urgență din sistemul energetic unit cu Rusia și Belarus, a declarat în cadrul unei emisiuni la postul TV „Ucraina”, Yuriy Vitrenko, ministrul Energiei din Ucraina. "Trebuie urgent să ne deconectăm de la sistemul energetic unificat cu Belarus și Rusia, să ne unim cu sistemul european. Și aceasta va fi una dintre sarcinile mele principale, pentru a face parte din Europa, dintr-o piață normală, unde nu există abuzul monopolurilor, unde există un preț normal, transparent", a spus el. Potrivit lui Vitrenko, acest pas va fi în interesul Ucrainei și al securității energetice, „iar securitatea energetică este securitatea națională”. Ucraina și-a liberalizat piața energiei electrice de la 1 iulie 2019, conform standardelor Uniunii Europene. În acest context, publicația notează că interconectarea sistemului energetic al Moldovei cu UE se amână pentru anul 2024.