„Ca reprezentant oficial al unui stat-agresor, finanțator al terorismului (din punctul de vedere al Parlamentului European), care și-a pus scopul să nimicească Ucraina și pe ucraineni, mai pornind un război hibrid și împotriva Republicii Moldova, pentru a o destabiliza și schimba conducerea ei, Minnihanov putea să anticipeze că sosirea sa nu avea cum să entuziasmeze autoritățile moldave, dar a ales să le pună în fața faptului împlinit, ca un provocator ordinar.

Nesimțirea, aroganța imperială i-au jucat festa. Era suficient să ia cunoștință cu Declarația Parlamentului referitoare la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, adoptată la 2 martie, ca să-și dea seama că ar putea avea probleme la intrarea în Chișinău, că implicarea sa în campania electorală a unui candidat pro-rus la postul de bașcan al Autonomiei găgăuze nu e un motiv serios pentru a i se deschide ușa. Ba, dimpotrivă! De ce nu s-a asigurat deputatul găgăuz și candidatul Victor Petrov că musafirul său nu va avea probleme la intrare? Fiindcă lui îi convenea mai mult un scandal, decât o vizită care ar fi putut să treacă neobservată” scrie Nicolae Negru.

Analistul face referire și la reacția purtătoarei de cuvânt a externelor de la Moscova la această acțiune a autorităților Rep. Moldova, pe care le-a acuzat că ar face „încă un pas neprietenos în raport nu doar cu Tatarstan și Găgăuzia, ci și ci Rusia”.

„Zaharova îi reproșează Chișinăului o „direcție antirusească” a politici externe, dar cum poate fi caracterizată politica Moscovei care trimite un „desant” întreg, condus de un cap de „republică”, (se spune că din componența delegației făcea parte și un episcop al BORu), pentru a se implica în alegerile din Autonomia Găgăuză și a asigura victoria unui politician cu program care nu urmărește deloc coeziunea, unitatea și stabilitatea Republicii Moldova, ci, din contra, întoarcerea ei în vasalitatea rusă. Chiar și în aceste momente critice pentru Rusia, reflexele imperiale, setea de expansiune, ca de votcă, dependența de ocupare a unor teritorii străine, o domină. Orice cuvânt al ei, dacă nu e minciună, e amenințare sau șantaj sau corupție” notează editorialistul.

Portalul Zona de Securitate scrie un articol despre militarii ruși din cadrul Forțelor Mixte de Menținere a Păcii care au încălcat grav regimul Zonei  de Securitate, potrivit delegației Republicii Moldova.

„Militarii ruși opresc nejustificat mijloacele de transport ale cetățenilor și se deplasează necoordonat cu tehnică militară blindată în afara razei posturilor Forțelor Mixte de Menținere a Păcii.

Cel mai recent și grav caz de deplasare necoordonată a tehnicii militare blindate de către militarii ruși din misiune a avut loc ieri, 19 aprilie, la ora 04:53 dimineața în apropierea postului de menținere a păcii nr. 9 (stânga) din apropierea podului Vadul-lui-Vodă, municipiul Chișinău, în urma căruia a fost necesară implicarea poliției din Dubăsari” se arată în articolul în care se regăsesc și declarațiile delegației Rep. Moldova

„Un convoi format dintr-o blindată „BTR-60” și un camion militar „Ural”, ce transporta un grup de militari, cu fața ascunsă sub mască cu specific militar s-au deplasat spre postul vamal intern și de poliție „Pîrîta” și înapoi la postul nr.9.

 Mișcarea, în prealabil necoordonată și chiar neanunțată a echipamentelor militare, inclusiv a celor blindate, a provocat confuzie în rândul angajaților postului de poliție și vamal, deoarece țeava blindatei era îndreptată către acest post, acțiunile contingentului militar al forțelor de menținere a păcii din Federația Rusă au fost percepute ca un posibil atac, astfel a fost activată alarma la unitățile de poliție din Secția Centrală a Zonei de Securitate. Doar deplasarea promptă a conducerii Inspectoratului de Poliție Dubăsari la locul incidentului a dus la detensionarea situației,” se arată în declarația delegației Rep. Moldova, potrivit portalului Zona de Securitate.

Initiative for Peace (I4P) publică azi o analiză „PE SCURT despre Zona de (in)Securitate”

„Dacă există cineva mulțumit de situația în Zona de Securitate (ZS), acel cineva stă la Moscova, nu a fost niciodată în ZS și doar constată că are armată dincolo de linia frontului din Ucraina, în Moldova, un factor de iritare în coasta NATO și UE.

Lista nemulțumirilor este lungă și binecunoscută.

Militarii ruși din stânga Nistrului au dificultăți la capitolul rotației, sunt în izolare departe de Rusia, soldații și subofițerii – localnici cu pașapoarte rusești – nici nu sunt „ruși adevărați”, iar puținii ofițeri ruși privesc nostalgic în trecutul antebelic, cu îngrijorare în viitorul incert și cu amărăciune în prezentul mediu ostil” , se menționează în analiză.

„De ce au început de la o vreme pacificatorii ruși să oprească diplomații străini să le verifice actele? ” se întreabă, în concluzie, experții de la I4P.

„Formal au acest drept, deși nu au făcut uz de el timp de decenii. În 2023 au început să o facă pentru a aminti comunității internaționale despre existența lor și pentru a se afirma,  nu în ultimul rând în ochii proprii. Cumulate cu plimbările nesancționate ale blindatelor din ZS încă în 2003, aceste ieșiri tupeiste transmit un mesaj care nu neapărat este interpretat corect mai la vest de Nistru: acest conflict există pentru că așa vrem noi, nu încercați să-l rezolvați pe la spatele nostru profitând de războiul din Ucraina. Mesaj adresat inclusiv și decidenților de la Tiraspol, apropos” se mai arată în analiză.

„Recordurile lui Contantin Țuțu” este titlul unui articol publicat astăzi de anticorupție.md

„Examinarea dosarului în care fostul deputat democrat, Constantin Țuțu, este învinuit de îmbogățire ilicită, bate record după record. Pus pe masa magistraților în noiembrie 2021, dosarul a fost scos la lumină doar pe 3 martie anul următor, atunci când a avut loc ședința de pregătire. Mai mult, timp de 16 luni, din cele 16 ședințe planificate, doar două nu au fost amânate sau întrerupte. Vineri, 21 aprilie curent, după o tentativă eșuată, examinarea este reluată la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani”, se menționează în articolul în care se face trimitere și la învinuirea care i se aduce fostului deputat.

„Constantin Țuțu a fost învinuit de îmbogățire ilicită, după ce procurorii au constatat că în perioada anilor 2014-2018, în timp ce a exercitat mandatul de deputat, a devenit proprietarul mai multor bunuri, imobile și automobile de lux, valoarea cărora depășește substanțial veniturile declarate”, notează anticorupție.md