Gazprom vrea plata datoriilor de miliarde, gazoductele și Centrala de la Cuciurgan relevă portalul Mold-street. Premierul Pavel Filip a anunțat că în negocierile cu Gazprom s-ar fi ajuns la un compromis și datoria istorică de 750 de milioane de dolari, fără cea a regiunii transnistrene, ar putea fi eșalonată pentru o perioadă de 15 ani. Astfel, doar rambursarea datoriei fără alte plăți ar însemna că anual R. Moldova ar urma să achite suplimentar un miliard de lei pentru gaze. Pentru a acumula această sumă ar fi necesară o majorare cu circa 20% a tarifelor la gaz, scrie Mold-street. Potrivit publicației, Gazprom pretinde și alte cedări, inclusiv toate gazoductele pe care le exploatează Moldovagaz.

„Discreditarea continuă a Acordului cu UE de către Igor Dodon poate duce la slăbirea luptei contra corupției și la încetinirea reformării țării, ceea ce servește intereselor actualului regim politic, dar și ale Rusiei”, atenționează expertul Dionis Cenușă într-o analiză IPN. În timpul vizitei lui Igor Dodon la Bruxelles, europenii s-au arătat a fi destul de rezervați în raport cu președintele Republicii Moldova. Potrivit expertului, aceasta „reflectă atitudinea lor adevărată față de președintele moldovean… Or, este practic imposibil ca Bruxelles-ul să-l întâmpine cu brațele deschise pe președintele Dodon după declarațiile sale ostile față de UE, făcute inclusiv la întrevederile cu liderul rus Vladimir Putin, în ianuarie 2017. Retorica președintelui Dodon folosită la Bruxelles a tirajat o serie de paradoxuri, care nu pot face altceva decât să debusoleze și mai mult oficialii europeni vis-a-vis de Moldova. Or, pe lângă un regim politic, controlat de oligarhi, care mimează o serie de reforme, europenii trebuie să înfrunte suplimentar un populism eurosceptic și pro-rus”, scrie Dionis Cenușă.

În Ziarul Național, Nicolae Negru arată contrastul între Dodon mergând la Bruxelles și Dodon plecând la Moscova. La Moscova, care și-a închis în mod grosolan, imperialist, piața pentru produsele noastre, care alimentează separatismul transnistrean și găgăuz, care ne calcă „neutralitatea” ținându-și trupele și munițiile pe teritoriul nostru, în pofida angajamentului de a le retrage, Dodon s-a comportat ca un „vițel blând”, pregătit să „sugă de la două vaci”, pe când la Bruxelles, sediul UE, care a alocat Republicii Moldova numai în ultimii ani 746 de milioane de euro, care asigură de fapt funcționalitatea și modernizarea statului moldav, care și-a deschis piața și ne asistă în reformarea economiei, Dodon a mers ca un berbec agresiv, pornit să ia în coarne pe oricine i se nimerește în cale”, comentează N. Negru în Ziarul Național.

În Timpul, istoricul Octavian Țâcu scrie despre „Lecția românească de democrație… Într-o regiune instabilă și înclinată spre alunecări politice și geopolitice, într-o vecinătate cu o Ungarie autoritară și rusofilă, cu o Ucraină în război și cu grave probleme de funcționalitate statală, cu o Bulgarie socialistă și înclinată spre „dialog” cu Moscova, cu o R. Moldova prinsă într-un joc periculos al mimării democrației și integrării europene, aflată în pragul unui colaps politic și geopolitic, România devine o insulă de libertate și stabilitate, prima care s-a ridicat pentru a întări încrederea în civilizația europeană ca un bastion al rezistenței contra formelor de totalitarism și singura capabilă pe acest fundal de sfidare a democrației să trezească din amorțire pe cei care sunt pregătiți să o abandoneze. Sub ochii noștri s-a născut zilele acestea o altă Românie, România secolului XXI, pentru care această trezire trebuie să fie un imbold pentru asumarea unui alt rol în politicile europene, adecvat resurselor umane și teritoriale pe care le are, dar mai ales printr-o altă proiectare în vecinătatea apropiată și în primul rând în R. Moldova, pentru care are și o menire istorică”.